Ediţia din acest an a Colocviilor Putnei beneficiază de prezenţa unor oaspeţi de seamă, istorici şi muzicologi, din ţară şi străinătate. În cadrul festivităţii de deschidere din Sala Mare a Casei Domneşti s-au rostit scurte alocuţiuni. IPS Pimen a luat cuvântul în deschiderea festivităţilor salutând şi binecuvântând demersul cultural atât al Mănăstirii Putna, cât şi al obştii istoricilor. Înalt Preasfinţia Sa a vorbit apoi despre importanţa muzicii psaltice româneşti şi a şcolii muzicale de la Mănăstirea Putna. În continuare, arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a mulţumit tuturor participanţilor la Colocviile Putnei, de la prima ediţie, din 2005, şi până în prezent, pentru strădaniile depuse în scuturarea colbului de pe cronici şi îmbogăţirea cunoaşterii istoriei mănăstirii şi a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul străvechii aşezări monahale. Arhim. Melchisedec Velnic a mărturisit că, dimpreună cu întreaga obşte, a simţit ca pe o datorie sprijinirea unor astfel de demersuri, datorie faţă de acest loc sfânt în care se îngemănează credinţa, cultura şi istoria. Prof. Ştefan Sorin Gorovei de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi a prezentat ultimele două numere ale revistei „Analele Putnei“, evidenţiind două contribuţii deosebite. Prima este a doamnei Engelina Smirnova de la Universitatea Lomonosov din Moscova şi constă în stabilirea paternităţii unor icoane din secolul al XV-lea din patrimoniul Mănăstirii Putna, iar a doua este a monahului Alexie Cojocaru care a regăsit şi prezentat singurul exemplar păstrat al celui mai vechi Octoih românesc, tradus de mitropolitul Dosoftei şi tipărit între anii 1683-1686. Prof. Ştefan Andreescu de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ din Bucureşti a prezentat albumul „Sfânta Mănăstire Putna“, publicat de Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare“ al Mănăstirii Putna. Alături de partea dedicată tezaurului mănăstirii, prof. Ştefan Andreescu a fost impresionat de expresivul capitol „Viaţa monahală“, care a surprins complexitatea şi frumuseţea unei obşti monahale. Prof. Ovidiu Cristea, directorul Institutului „Nicolae Iorga“, a luat cuvântul pentru a prezenta o surpriză a „obştii istoricilor“ care, împreună cu mănăstirea, a fondat seria Colocviilor Putnei. Surpriza a fost un volum omagial de studii istorice, „Putna, ctitorii ei şi lumea lor“, prilejuit de organizarea, deja, a zece ediţii ale colocviilor.

Comunicări ale profesorilor şi cercetătorilor din ţară şi străinătate

În continuare, a fost rândul invitaţilor străini să ia cuvântul. Domnul Ivan Biliarsky de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei a precizat că este la a treia participare la Colocviile Putnei, considerându-se un „frate român care vorbeşte altă limbă“. Elka Bakalova, reputat istoric al artei şi membru al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei, şi-a exprimat bucuria de a fi prezentă la Putna şi a felicitat Mănăstirea pentru organizarea unei asemenea reuniuni ştiinţifice, subliniind faptul că acest demers este unic în întreg spaţiul răsăritean de spiritualitate ortodoxă. Specialist în pictura bisericilor din Bucovina, prof. Elka Bakalova a fost inspectorul UNESCO în dosarul de includere a Mănăstirii Suceviţa în Patrimoniul UNESCO.

În cadrul acestui simpozion se susţin nu mai puţin de 32 de comunicări ştiinţifice. Menţionăm doar câteva dintre cele susţinute până acum. Prof. Ştefan Andreescu a prezentat o sursă europeană care documentează încercarea grabnică a domnitorului moldovean de recuperare a Cetăţii Albe, după ce aceasta fusese cucerită de turci în 1484, eveniment care până acum era cunoscut numai prin intermediul izvoarelor orientale, nu totdeauna precise sau obiective. Lect. univ. dr. Liviu Pilat a evidenţiat rolul diplomatic jucat de Ştefan cel Mare în pregătirea cruciadei împotriva turcilor între anii 1499 şi 1501, prin aplanarea conflictului ruso-lituanian, dând dovadă de un extraordinar discernământ şi simţ diplomatic, pe de o parte mustrând pe marele duce lituanian pentru încercările de convertire la catolicism a soţiei sale, fiica marelui cneaz al Moscovei, iar pe de alta sfătuind pe marele cneaz: „bine ar fi ca şi tu să fii în pace cu creştinii“, care tocmai atunci se pregăteau de o ofensivă împotriva păgânilor. Benoît Joudiou de la Universitatea din Toulouse - Le Mirail a vorbit despre responsabilitatea asumată de Ştefan cel Mare în lupta antiotomană, atât faţă de regatele catolice - Moldova era considerată „poartă a creştinătăţii“ în bula papală „Redemptor noster“ din 1477, cât mai ales faţă de toţi „pravoslavnicii“. Domnia Sa a încheiat cu interpretarea Cavalcadei de la Pătrăuţi: „Moldova, rănită de lipsa de solidaritate din partea puterilor creştine, ajungea la aceeaşi concluzie ca Biserica bizantină: păstrarea duhului e mai importantă ca dominaţia, temporară, a păgânilor“.

Pe lângă aceste intervenţii ale invitaţilor, amintim de interesanta comunicare a prof. Sergiu Iosipescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară Bucureşti, în legătură cu demitizarea istoriei militare a Moldovei sub Ştefan cel Mare. Cităm concluzia comunicării: „Minimalizând istoria militară a Moldovei sub Ştefan cel Mare, printr-o necunoaştere a izvoarelor, lipsa conexiunilor şi a încadrării lor în istoria generală, răspândind o viziune voit unilaterală, ulcerată, prin reviste de largă circulaţie, adepţii «noii şcoli» îşi fac, cum ar spune Maiorescu, «partid din nenorocirile ţării». Am socotit că aici, la Putna lui Ştefan cel Mare, a venit momentul de a da un prim răspuns acestei agresiuni“. Colocviile Putnei, ediţia a XI-a, se vor încheia astăzi.