Colocviile Putnei, ediția a XXVIII-a, la final
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, joi, Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna a organizat a XXVIII-a ediție a simpozionului internațional de istorie, Colocviile Putnei. Lucrările simpozionului s-au desfășurat fizic și online, fiind coordonate din Sala de conferințe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” de la Mănăstirea Putna.
În cuvântul de întâmpinare rostit în deschiderea lucrărilor, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a vorbit despre cercetările care s-au realizat în cadrul Centrului în cei 18 ani de activitate și despre rolul grupului călugărilor-cărturari de la Putna care, sub coordonarea profesorului Ștefan S. Gorovei, a adus contribuții la cunoașterea epocii lui Ștefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna. Părintele stareț i-a amintit și pe colaboratorii Centrului care „s-au implicat afectiv, cu inima, și intelectual, cu mintea, și de aceea la Colocviu este multă căldură și înțelegere”.
În continuare, istoricul Lucian-Valeriu Lefter a prezentat cartea Boieri ai Moldovei, înainte și în vremea lui Ștefan cel Mare. Lansarea volumului a avut loc la Iași cu doar o zi înaintea colocviului și cuprinde 114 medalioane prosopografice ale boierilor lui Ștefan cel Mare, un repertoriu bibliografic și heraldic, precum și un studiu de caz referitor la boierii care au murit în lupta de la Vaslui. După acest moment, părintele Alexie Cojocaru a prezentat ultimul număr al revistei „Analele Putnei” (vol. XVI, nr. 1/2022), care cuprinde comunicările prezentate la ediția a XXVI-a a Colocviilor din septembrie 2022.
Prima sesiune de comunicări, moderată de arhim. Dosoftei Dijmărescu, a debutat cu studiul doamnei Mariei Magdalena Székely, Din nou despre însemnele doamnei Maria Asanina Paleologhina. O abordare istoriografică (II). Acoperământul de mormânt al doamnei Maria Asanina Paleologhina este una dintre cele mai valoroase piese din tezaurul Mănăstirii Putna, dar și una dintre cele mai valoroase broderii post-bizantine.
A urmat domnul Andrei Pogăciaș cu o prezentare despre Armata Măriei Sale. Încercare de reconstituire grafică a soldaților lui Ștefan cel Mare, un studiu inedit despre reconstituirea echipamentului purtat și a armamentului folosit de oștenii Măriei Sale.
Domnul Mihai Florin Hasan, în Antropotoponimia din Moldova de la primele acte de cancelarie păstrate până la 1504, a extins cercetările sale la spațiul Moldovei pentru perioada 1392–1492 și a explicat originea numelor unor sate, asociindu-le cu numele întemeietorilor acestora, concluzionând că topoantroponimele din perioada studiată sunt diverse.
A urmat Miroslav Mai-Boroda cu lucrarea Gospel of the Holy Archanghels Michael and Gabriel Church from Suceava and the Psalter of Teodor Corbea in the Collection of the Chernihiv Historical Museum, în care a prezentat două manuscrise de proveniență din spațiul românesc, necunoscute istoricilor până acum. Cercetătorul a oferit date biografice despre Teodor Corbea și despre modul în care a ajuns psaltirea lui în colecția Muzeului din Cernigov, despre colofonul de pe Tetraevanghelul care a aparținut Bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Suceava, astăzi dispărută, și starea lui precară de conservare.
Cercetătoarea kieveană Yevgeniya Ignatenko a prezentat lucrarea The Works of Evstatie, the Precentor of Putna, in Ukrainian and Belarusian Musical Manuscripts, despre unele manuscrise ale lui Eustatie Protopsaltul prezente în colecțiile unor biserici din Ucraina și Belarus, comunicare care s-a încheiat cu audierea unui imn heruvic compus de ilustrul reprezentant al Școlii muzicale de la Putna. Continuând pe aceeași temă, Ierod. Avraam Bugu a avut o intervenție despre importanța creației Cuviosului Eustatie și a prezentat informații suplimentare despre el și despre alți ucenici ai lui.
Eduard Rusu, în Instrumentele muzicale din pictura bisericii „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița, a arătat rolul informativ al picturii bisericilor, modul în care pictura de tradiție bizantină înglobează și elemente contemporane momentului realizării unei fresce, nespecificate în erminie. Pictura bisericii Mănăstirii Sucevița constituie o bună sursă de informare despre aspecte ale trecutului nostru muzical, aici întâlnindu-se o varietate de instrumente, aparținând mai multor categorii muzicale, dar și contextele în care acestea erau folosite, lucru important pentru înțelegerea corectă a fenomenului muzical din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Ultima comunicare din prima sesiune a fost a domnului prof. Ștefan S. Gorovei, Contribuții „mărunte” la istoria Mănăstirii Dragomirna (II), și a adus informații noi referitoare la unii egumeni ai Mănăstirii Dragomirna, precum și la unii ctitori târzii, înmormântați acolo. Ca o învățătură de viață, domnul profesor a spus că „respectul pentru strămoși și respectul pentru cele sfinte merg bine împreună”.
A doua parte a Colocviului, moderată de istoricul Lucian-Valeriu Lefter, a început cu comunicarea domnului Vlad Bedros, Iconografia Tăierii împrejur în pictura moldovenească de la sfârșitul secolului al XV-lea, în care a prezentat iconografia acestui praznic în pictura post-bizantină din Moldova. Autorul a identificat în manuscrisele moldovenești din secolele al XV-lea și al XVI-lea o predică care comemorează împreună momentul Tăierii împrejur a lui Hristos și pomenirea Sfântului Vasile cel Mare și oferă astfel un fundal explicativ pentru contextele iconografice în care este reprezentat acest episod biblic.
Următoarea comunicare, Protocolul poruncilor către Mănăstirea Putna. Volumul I, perioada 1785–1809, a aparținut monahului Alexie Cojocaru și protos. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna. După ce Bucovina a trecut sub stăpânirea austriacă, toată corespondența mănăstirii cu Centrul eparhial era copiată într-un registru numit Protocolul poruncilor. Din cele cinci astfel de volume existente la Putna, părintele Alexie l-a prezentat pe cel care acoperă perioada 1785−1810. Documentele din registru cuprind informații inedite despre reparația clădirilor în 1802, despre strămutarea Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” de la Putna la Voitinel, despre alte strămutări, inventare, transferări de călugări, reguli de conduită monahală etc.
Prezentarea istoricului Ioan-Augustin Guriță, Crâmpeie de istorie putneană. Câteva contribuții, a cuprins trei „mărturii mărunte” referitoare la viața culturală și la oamenii din spatele acesteia: un manuscris „necunoscut” care cuprinde traducerea unei Esopii făcută de către arhim. Vartolomei Mazereanu, un pomelnic scris de un autor putnean și completarea biografiei lui Sevastian Gheorghiescu prin identificarea unui manuscris cu versuri care a aparținut ieromonahului cărturar.
Comunicarea protos. Timotei Tiron de la Mănăstirea Putna, Parohia Putna în secolul al XIX-lea, a prezentat câteva aspecte referitoare la parohia Putna, cunoscute din documente de arhivă: mărturii de căsătorie și botez, ordine civile, sărbători bisericești, dări de seamă ale cheltuielilor bisericii, patrimoniul parohiei, reparații ale bisericii, îndrumări privind comportamentul în timpul pandemiilor etc.
Augustin Mureșan în Un steag al orașului Vaslui la serbarea de la Putna din anul 1871 descrie flamura urbei Vaslui, unul dintre darurile depuse pe mormântul lui Ștefan cel Mare în cadrul serbării, precum și contextul depunerii acestuia, folosind informații din presa vremii.
Ultima comunicare a colocviului a arhim. Dosoftei Dijmărescu și a monahului Alexie Cojocaru, Mănăstirea Putna în perioada starețului Demostene Tebeica (1952-1956). Documente din arhiva mănăstirii, aduce completări la istoria locașului sfânt în timpul stăreției lui Demostene Tebeica, o perioadă de instabilitate ce corespunde instaurării regimului comunist, reconstituind, pe baza documentelor de arhivă, principalele evenimente.
În încheierea colocviului, arhim. Melchisedec a mulțumit tuturor celor care au participat la lucrările simpozionului, fie fizic, fie online, și a anunțat că ediția următoare a Colocviilor Putnei va avea loc în perioada 31 august – 2 septembrie.
Părintele stareț a îndemnat istoricii ca în acest an să își îndrepte cercetările asupra lui Eustatie Protopsaltul și a celorlalți psalți, căci anul 2023 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești”, dar și asupra lui Ciprian Porumbescu, care este comemorat la împlinirea a 170 de ani de la naștere și a 140 de ani de la moartea sa, în anul denumit prin hotărâre de Senat „Anul cultural Ciprian Porumbescu”. Totodată, a atras atenția că deși în ultimii ani s-au adus multe contribuții în cunoașterea vieții Sfântului Ștefan cel Mare și Sfântului Iacob Putneanul, despre alți sfinți precum Sfântul Ilie Iorest, Sfântul Teodosie de la Mănăstirea Schitul Mare – Maniava (astăzi în Ucraina) știm foarte puține lucruri, iar în cazul arhimandritului Vartolomei Mazereanu nu știm nici măcar unde a fost îngropat.
În duh de recunoștință pentru istoricii care au fost alături de Mănăstirea Putna și s-au implicat în activitățile Centrului „Ștefan cel Mare” de-a lungul vremii, în cadrul colocviului de la vară se va săvârși un parastas pentru cercetătorii Dumitru Nastase, Șerban Papacostea, Radu Ciuceanu și alții.
