În anul sărbătoririi Marii Uniri, întâlnirea de la Putna își propune să dezbată semnificațiile unității de limbă și credință ale poporului nostru și să deslușească sensul formelor pe care cultura română le-a manifestat în existența ei, de la începuturi până astăzi. Comunicările provin din diferite domenii științifice, vizând limba, istoria, teologia, literatura, filosofia, antropologia, muzica, artele plastice, critica de artă etc.

Deschiderea simpozionului va avea loc joi, 23 august, la ora 16.00, cu slujba Te Deum-ului oficiat de Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților. Va urma vernisajul expoziției de pictură „Dulce Bucovină”, cu lucrări de Constantin Flondor, Dacian Andoni, Matei Lăzărescu, Andreea Palade și Dan Palade. Tot în deschidere va fi prezentat numărul 11/2018 al revistei „Caietele de la Putna”, care reunește comunicările simpozionului „Pater et Filius. Continuitate în cultura română și europeană” din anul 2017. În continuare, lucrările se vor desfășura conform programului atașat.

În cadrul colocviului va fi lansat volumul „Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, care înmănunchează cuvinte despre Maica Benedicta rostite în cadrul Colocviilor și câteva portrete scrise special pentru acest volum.

Zoe Dumitrescu‑Bușulenga s‑a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinderile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o carieră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i‑a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu. În perioada de dinainte de 1989 a apărat marile nume ale literaturii române: Eminescu, Eliade, Cioran, Vulcănescu și Blaga. Înfruntând presiunile timpului, a înscris Biblia în bibliografia studenților săi. Din 1975 a început să petreacă verile la Mănăstirea Văratec. Contribuțiile de autor cele mai însemnate sunt: Ion Creangă (1963), Renașterea, umanismul și dialogul artelor (1971), Valori și echivalențe umanistice (1973) și seria Eminescu: Eminescu. Viața; Eminescu și romantismul german; Eminescu. Creație și cultură. După 1990, Zoe Dumitrescu‑Bușulenga a onorat funcțiile de vicepreședinte al Academiei Române și director al Accademiei di Romania din Roma. Meritele culturale i‑au fost recunoscute prin mai multe premii și distincții, precum: Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul Internațional Herder, Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Italiene. După moartea soțului, Apostol Bușulenga, a intrat în cinul monahal, primind numele de Benedicta, și a viețuit la Mănăstirea Văratic. A trecut la cele veșnice la 5 mai 2006 și a fost înmormântată, conform dorinței testamentare, la Mănăstirea Putna.

La Mănăstirea Putna a fost înființată Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”, care are ca scop promovarea modelului de viață creștină și a valorilor culturale și spirituale românești și universale cărora li s-a dedicat Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta.

Pe lângă organizarea anuală a unui simpozion la Putna și publicarea comunicărilor în revista „Caietele de la Putna”, au fost tipărite în ediții definitive mai multe lucrări ale profesoarei Zoe Dumitrescu-Bușulenga și au fost realizate volume noi care cuprind articole, interviuri și conferințe reunite pentru prima dată. Volumul „Să nu pierdem verticala”, care grupează interviuri și conferințe pe teme duhovnicești, a cunoscut mai multe ediții.