Cele două instituții sunt reprezentate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și de domnul Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

Scopul acestui protocol, care actualizează și completează pe cele din  anii 1995 și 2008, este reglementarea activității de asistență religioasă creștin-ortodoxă din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății, precum și colaborarea dintre cele două instituții în domeniul asistenței medicale integrate cu domeniul asistenței sociale și religioase.

Misiunea și atribuțiile preotului de spital sunt enunțate pornind de la experiența celor peste 25 de ani de activitate a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul unităților sanitare, reafirmându-se principalele atribuții ale acestuia:

• Săvârșește serviciile religioase conform programului aprobat de eparhia respectivă, cu acordul conducerii unității sanitare în cauză;
• Vizitează cu regularitate bolnavii din unitatea în care își desfășoară activitatea;
• Întreține convorbiri duhovnicești cu bolnavii și cu membrii familiilor acestora;
• Asigură servicii religioase în cazurile de urgență şi administrează Sfintele Taine și ierurgii cu respectarea prevederilor Bisericii Ortodoxe Române;
• Cultivă și păstrează o atmosferă religioasă echilibrată, evitând prozelitismul de orice fel şi sprijinind, la cerere, pe cei de altă confesiune în sensul primirii asistenței religioase din partea cultului de care aparțin;
• Acordă asistență religioasă salariaților unităților sanitare, la solicitarea acestora;
• Săvârșește slujbe speciale: înmormântarea decedaților abandonați sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea părinților ș.a.

Întrucât numărul preoților ortodocși care activează în unități sanitare, în acest moment, depășește 250, părțile au hotărât să facă demersuri comune pentru înființarea în cadrul Ministerului Sănătății a unui post de responsabil cu activitatea de asistență religioasă.

Cele două instituții se angajează să promoveze:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos prin educaţie pentru sănătate şi educaţie religioasă;
• Evitarea consumului de produse care dăunează sănătății: tutun, alcool, droguri, alimente şi băuturi care au un impact negativ asupra sănătății etc.;
• Educarea şi sprijinirea familiei în conștientizarea rolului important al copilului în sănătatea familiei şi a societății;
• Îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală primară prin creșterea gradului de conștientizare privind importanța prezentării la medic pentru consultație de la primele simptome de boală și la consultații periodice preventive.

Protocolul anexat a fost încheiat pentru o perioadă de 10 ani.

(Biroul de Presă al Patriarhiei Române)