Conferinţa „Cinstirea Sfintei Cruci“, la Botoşani

Arhiepiscopia Iaşilor

Conferinţa „Cinstirea Sfintei Cruci“, la Botoşani

Credincioşii din Botoşani au participat marţi, 26 februarie 2019, la conferinţa „Cinstirea Sfintei Cruci“. Aceasta a fost susţinută de patru preoţi din Protopopiatul Botoşani şi s-a încheiat cu un repertoriu de cântări religioase.

În sala de festivităţi a Protopopiatului Botoşani, a avut loc marţi, 26 februarie 2019, conferinţa cu tema „Cinstirea Sfintei Cruci“, în cadrul Serilor catehetice „Părintele Cleopa Ilie“. Tema a fost prezentată de următorii preoţi din Protopopiatul Botoşani: preotul Gheorghe Grigoraşi de la Parohia „Întâmpinarea Domnului“ din Botoşani, preotul Bogdan-Ionuţ Azamfirei de la Parohia Socrujeni,  preotul Nicolae Cărăuşu de la Parohia Stăuceni şi preotul Teodor Cenuşă de la Parohia Coştiugeni. Pentru început, preotul Gheorghe Grigoraşi a vorbit la modul general despre Sfânta Cruce ca semn de binecuvântare, folosit în cult şi în rugăciunea particulară, ca armă de biruinţă şi de izgonire a tuturor răutăţilor, ca steag ce cheamă popoarele lumii să slujească adevăratului Dumnezeu, ca podoabă a bisericii, aşezată pe turlă şi în interiorul bisericii, ca semn ce străjuieşte la căpătâiul adormiţilor întru Domnul, ce aşteaptă Învierea cea de apoi. Sfânta Cruce este altarul pe care Domnul nostru Iisus Hristos Se aduce ca jertfă de răscumpărare pentru lumea întreagă, împăcând pe om cu Dumnezeu, întemeind pacea, sfărâmând peretele cel din mijloc al vrajbei şi pironind zapisul păcatului. A explicat cum ne însemnăm cu Sfânta Cruce, ce reprezintă ducerea mâinii drepte, cu cele trei degete unite şi cele două lipite de podul palmei, la frunte, la piept şi la cei doi umeri şi a subliniat deosebirile ce le întâlnim la creştini de alte confesiuni. Preotul Bogdan-Ionuţ Azamfirei a continuat expunerea, prezentând prefigurarea Sfintei Cruci în Vechiul Testament, argumentând cu versete biblice şi cu scrierile Sfinţilor Părinţi. La cererea lui Dumnezeu, Avraam este gata să-l jertfească pe Isaac, pe muntele Moria, dovedind credinţă şi ascultare.

„Urmarea lui Hristos se face de bunăvoie“

Lemnele cele pentru jertfă, puse pe umerii lui Isaac, prefigurau Sfânta Cruce. (Facerea 22, 1-6). Iacov binecuvântează pe Manase şi Efraim, fiii lui Iosif, încrucişând mâinile, şi prin aceasta arată puterea Sfintei Cruci (Facerea 48,14). Toiagul lui Moise săvârşeşte nenumărate minuni (Ieşirea 4, 2-5) şi apoi desparte Marea Roşie, făcând cale poporului Israel să treacă prin ea ca pe uscat (Ieşirea 14, 21-22). Şarpele de aramă ridicat de Moise pe stâlp, ce aduce izbăvire celor muşcaţi de şerpi veninoşi, care se căiau şi priveau cu nădejde spre semnul izbăvitor, reprezenta de fapt pe Domnul Hristos jertfindu-Se pe Cruce, dând mântuire tuturor celor care cu credinţă se întorceau spre Dumnezeu (Numeri 21, 8-9). Sabia cu care David l-a învins pe Goliat şi preînchipuia Sfânta Cruce era învelită într-o haină, după efod, şi se păstra la loc de cinste în locaşul sfânt (I Regi 21, 8-9). Litera „t - tau“, care în alfabetul vechi grec avea forma unei cruci, a fost semnul cu care prorocul a pecetluit pe oamenii cei care sufereau nedreptăţi, cărora li se binevestea salvarea (Iezechiel 9, 4). Preotul Nicolae Cărăuşu a prezentat mărturii din Noul Testament despre cinstirea Sfintei Cruci. Pentru necredincioşi era o armă de tortură ce producea chinuri cumplite osândiţilor la moarte, iar pentru cei ce credeau în Dumnezeu era o putere salvatoare (I Corinteni 1, 18). Apostolul Pavel dă mărturie despre semnul biruinţei: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, şi eu pentru lume!“ (Galateni 6, 14). Urmarea lui Hristos se face de bunăvoie şi numai cei cu râvnă îl ascultă: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie“ (Marcu 8, 34). Cei care au nesocotit Sfânta Cruce şi L-au prigonit pe Domnul nostru Iisus Hristos, la sfârşitul lumii, văzând Sfânta Cruce pe cer, vor plânge cu amar (Matei 24, 30). Părintele Teodor Cenuşă a enumerat câteva obiecţii din partea necredincioşilor cu privire la cinstirea Sfintei Cruci. Înţelegând greşit spusele Sfintei Scripturi şi neţinând seama de învăţătura Bisericii, cei care s-au avântat să-şi prezinte părerile proprii cu privire la tâlcuirea Sfintei Scripturi au deviat de la sensul adevărului, căzând în prăpastia rătăcirii. La finalul conferinţei, Corul misionar „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Botoşani, dirijat de Gheorghe Bulboacă, a interpretat un buchet de cântări în cinstea Sfintei Cruci. (Pr. Petru Fercal, misionar protopopesc al Protopopiatului Botoşani)

Citește despre: