Numeroși credincioși și pelerini veniți din județele Moldovei, dar și din alte zone ale țării, au participat la evenimentele liturgice organizate la poalele Ceahlăului, într-o atmosferă de rugăciune și bucurie duhovnicească. În sunetul clopotelor și al cântărilor liturgice oferite de maicile de la Mănăstirea Văratec, credincioșii au participat la momentul solemn al proclamării canonizării cuvioasei nevoitoare de pe Ceahlău. Ziua de 4 mai 2026 reprezintă încununarea procesului de canonizare început prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1 iulie 2025, când cuvioasa a fost trecută în rândul sfinților cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău”.

Evenimentele de la Durău au început încă de aseară, cu slujba Privegherii oficiată de Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului,

În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, ierarhul de la Roman a oferit o posibilă explicație privind semnificația numelui Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, căreia, mâine, i se va face proclamarea locală a canonizării:

El vine însă de la Mamvri (Mamre), locul unde Dumnezeu a fost ospătat de către Patriarhul Avraam. În Țara Sfântă există acest loc unde Avraam a primit, sub chipul celor trei îngeri, pe Dumnezeu și a fost binecuvântat pentru că a avut inimă largă și primitoare. Cred că Sfânta Mavra se aseamănă, din acest punct de vedere, cu Patriarhul Avraam, pentru că inima ei a fost largă, iar Dumnezeu S-a sălășluit în sufletul ei. Ea era asemănată, în povestirile călugărilor de odinioară, cu o căprioară a Ceahlăului, pentru că avea o subțirime duhovnicească aleasă. Precum căprioara caută luminișurile și poienile unde își găsește hrana, tot așa Cuvioasa Mavra a căutat poienile cele duhovnicești. Harul lui Dumnezeu a înveșmântat-o, încât viața ei a fost o zi de Paști neîntreruptă.

În această dimineață, manifestările au continuat cu săvârșirea Acatistului Sfintei Cuvioase Mavra. De la ora 9.00, pe scena special amenajată din fața bisericii mănăstirii, a fost oficiată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de către un numeros sobor de arhierei, preoți și diaconi, condus de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Din soborul ierarhilor au mai făcut parte:

• Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei
• Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
• Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului
• Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
• Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Cuviosul Iosif de la Văratec”, iar frumusețea Ceahlăului a întregit solemnitatea acestei zile de sărbătoare.

La finalul Sfintei Liturghii a avut loc momentul solemn al proclamării canonizării. În prezența credincioșilor adunați la Durău, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a citit Tomosul sinodal al canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău:

Smerenia Noastră, după consultarea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, împreună cu toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestei Sfinte Cuvioase Maici, luând aminte la râvna ei vrednică de laudă pentru rugăciune și apărarea dreptei credințe, și căutând folosul duhovnicesc al poporului drept-credincios ce poartă numele lui Hristos, urmând Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemând în ajutor Harul Preasfintei Treimi, Hotărâm ca, de acum înainte și în veci, Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită cu cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 4 mai în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Mai apoi, Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, chip al rugăciunii neîncetate și al smereniei statornice”:

Cu multă bucurie și evlavie cinstim astăzi după vrednicie chipul luminos al Sfintei Cuvioase Mavra de pe Muntele Ceahlău, marea nevoitoare isihastă care a luminat pământul Moldovei la sfârșitul veacului al XVII-lea și începutul veacului al XVIII-lea. Prin această sfântă mult nevoitoare, lucrarea rugăciunii neîncetate a prins rădăcini adânci în desișurile codrilor și pe povârnișurile abrupte ale munților. Mărturia ei tăcută, dar cunoscută prin însăși viața ei și prin urmele duhovnicești lăsate, ne îndeamnă să privim cu evlavie la această cuvioasă purtătoare de Dumnezeu, care, strălucind în virtute, s-a făcut prin faptele sale povățuitoare a sihaștrilor și a oamenilor căutători de Dumnezeu.

Canonizarea Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, împreună cu celelalte 15 sfinte femei românce, arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român, din care s-au ridicat aceste sfinte femei, mame spirituale ale poporului român, care prin viețile lor sfinte s-au făcut pilde de trăire creștină, călăuzind credincioșii spre Hristos, pe calea mântuirii.

Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii și credincioșii care, cu multă evlavie, au venit să o cinstească pe această mare rugătoare.

Ne rugăm Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău ca, împreună cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și cu toți sfinții, să mijlocească înaintea Preasfintei Treimi să le dăruiască tuturor celor prezenți pace și bucurie, sănătate și mântuire, spre binele Bisericii întregi.

Sinaxarul Sfintei mărturisește faptul că Sfânta Mavra a fost cuprinsă de dorul dragostei de Dumnezeu, transformând pustia muntelui Ceahlău într-o coborâre a cerului în raiul binecuvântat, loc al liniștii și al rugăciunii neîncetate, loc al întâlnirii cu Dumnezeu. Ce este acest foc al dorului care i-a cuprins inima? Domnul Hristos spune în Evanghelie: „Foc am venit să arunc pe pământ și cât aș vrea să fie acum aprins!”. Unde să fie aprins? În inimă, asemenea inimii Sfintei Mavra, în dorul de Dumnezeu.

Oare noi, cei de astăzi, trăitori în tumultul vieții, putem tinde ca să se coboare și în inima noastră ceva din plenitudinea de har prezentă în inima Sfintei Mavra, din dorul ei după Dumnezeu? Putem împlini aceasta, chiar dacă la măsura micimii și slăbiciunilor noastre, în două locuri: în Dumnezeiasca Liturghie și în camera de rugăciune, în chilia monahală sau în colțul de rugăciune din casa fiecărei familii. Căci, participând la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, nu împlinim altceva decât manifestarea dorului nostru după cer, după Dumnezeu. Iar în camera de rugăciune a fiecăruia, omul are prilejul să asculte, de asemenea, cuvântul Domnului preluat din Psaltire: „Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu”, zice Domnul.

După încheierea slujbei, credincioșii s-au închinat icoanei Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău, așezată spre cinstire în apropierea altarului de vară.

Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Schimonahia Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) s-a născut pe Valea Bistriței și, crescută în evlavie, a îmbrățișat de tânără viața monahală la Schitul Silvestru. După primirea schimei, s-a retras într-o chilie izolată, dedicându-se rugăciunii și ascezei, fiind însoțită mereu de o căprioară credincioasă. În „Poiana Maicilor”, alături de ucenicele ei, a întemeiat o mică așezare pustnicească. Spre sfârșitul vieții, s-a retras la Ponoară, sub vârful Ceahlăului, unde, după ani de nevoință, și-a dat sufletul în mâinile Domnului, fiind înmormântată în „Poiana Maicilor”, iar moaștele ei au rămas tainic ascunse în acest loc sfânt.

Ea a fost pictată încă de la jumătatea secolului trecut în multe biserici din Moldova. De exemplu, în biserica Schitului Vovidenia al Mănăstirii Neamț, Cuvioasa Mavra a fost pictată alături de mulți alți sfinți români încă din anul 1968.

Cinstirea Sfintei Mavra se vede și în faptul că multe maici din Moldova, și nu numai, au primit numele „Mavra” la călugărie. Monahii și rasofore cu numele Mavra se află la mănăstirile Văratec, Durău și Paltin. Există și credincioase din Moldova care au primit la Taina Botezului numele de Mavra sau Maura.

A fost canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, cu titulatura „Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău”, stabilindu-se ziua de prăznuire la data de 4 mai.