Cea de-a șaptea serie a conferințelor preoțești semestriale de toamnă din Arhiepiscopia Iaşilor a debutat, în perioada 23-25 august, cu întâlnirea preoților din protopopiatele Iași 1, Iași 2, Săveni, Hîrlău, Ceahlău, Roznov, Botoșani, Piatra Neamț, care au venit însoțiți de doamnele preotese și de copiii lor. Locul de desfășurare a evenimentului a fost la Centrul Social-Cultural „Sfântul Paisie de la Neamț”. Întrunirea a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a oficiat și Sfânta Liturghie, şi l-a avut ca invitat special pe pr. lector Jan Nicolae de la Facultatea de Teologie din Alba Iulia.

Tema abordată a fost „Parohia - adunare euharistică și spital duhovnicesc”.

„Nu poate exista o comunitate vie fără cuminecare”

În cuvântul rostit participanților, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a făcut referire la aspectele care ar trebui să definească parohia: „În general, se vorbește puțin despre teologia parohiei, văzută ca un spațiu în care coboară iubirea Tatălui ceresc, despre parohia ca spațiu în care se dobândește Duhul Sfânt, despre existența poporului lui Dumnezeu adunat în jurul Sfântului Potir, sau despre parohie ca loc unde omul rănit sufletește caută să-și dobândească mântuirea. Nu de puține ori, biserica este văzută ca un loc unde omului i se iartă păcatele prin primirea unui canon, uitându-se de vindecarea rănilor pe care păcatul le lasă pe suflet.Se reduce astfel parohia la un tribunal unde se judecă păcatele. Vorbim mai puțin despre rană ca și consecință a păcatului, vorbim mai puțin despre vindecare și mai mult despre iertare, vorbim mai mult despre scaunul de judecată decât despre spațiul terapeutic al Bisericii. Fără a exclude dimensiunea păcatului, a iertării, a pedepsei și a tribunalului, avem nevoie să vorbim despre faptul că orice iertare, dacă nu este dublată de vindecare, rămâne în cele din urmă un act exterior, fără consecințe”.

De asemenea, părintele profesor Jan Nicolae a arătat că datoria primă a slujitorilor Bisericii este aceea de a-i aduce pe enoriași în fața Sfântului Potir: „Nu poate exista o comunitate vie fără cuminecare, care este cheagul care adună oamenii în jurul lui Hristos - Viața. De aceea, prima datorie a preoților este de a hrăni euharistic poporul lui Dumnezeu, de a aduce oamenii la verdeața dumnezeieștilor Taine. Când liturghisim, noi preoții, deși mărturisim nevrednicia noastră și în a ne apropia de altar,și  de a-L numi pe Dumnezeu Tată, și de a ne apropia de Sfânta Împărtășanie, totuși, Îi cerem lui Dumnezeu să ne dea în toate aceste momente îndrăznirea cea către Sine. Această îndrăznire nu este altceva decât un dar al Duhului Sfânt, care ne dă inimă și față să primim invitația la ospățul Împărăției, ne dă posibilitatea regăsirii calității de fiu al lui Dumnezeu. Aici este noima esențială a parohiei ca adunare euharistică - primirea și acceptarea invitației euharistice. Atunci când bate clopotul are loc invitația Trupului lui Hristos de a se înnoi în Euharistia acelei duminici sau acelei sărbători”.

În cadrul conferinței, preoții și doamnele preotese au participat și la sesiuni de lucru pe echipe.