Alături de echipa Biroului de catehizare, alcătuită din părintele dr. Bogdan Racu, inspector eparhial pentru învăţământ şi cateheză şi preoţii responsabili cu cateheza din cele 13 protopopiate ale Arhiepiscopiei Iaşilor, au mai participat doamna Daniela Filip, profesor de religie ortodoxă la Colegiul Național „Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ şi director adjunct la Şcoala Gimnazială Domnească „Grigorie Ghica Vodă” din Târgu-Neamţ, doamna Elena Ioniţă, profesor de religie ortodoxă la colegiul amintit, care au aplicat câteva metode interactive ce pot utilizate în procesul de catehizare.

Întâlnirea s-a bucurat şi de prezenţa părintelui Radu Preda de la Parohia ortodoxă românească „Bunavestire” din Munchen, conferențiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, profesor-invitat al Universităților din Paris, Florența, Hanovra și Viena şi  preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, care a schiţat în câteva intervenţii aspecte ale catehizării în diaspora. La eveniment a luat parte şi arhim. Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor, care a transmis cuvântul de binecuvântare și de apreciere al Părintelui Mitropolit Teofan.

Mai multe arii de interes catehetic

Zona de cercetare a pornit de la experienţa Bisericii din primele veacuri. Astfel au fost consemnate forma, conținutul și metodele de catehizare din volumul „Cateheză și catehumenat în primele veacuri ale Bisericii” al autorului Paul L. Gavrilyuk și din volumul „Catehezele Mari - cartea a doua” al Sfântului Teodor Studitul, ambele publicate la Editura Doxologia în 2018.

Zona de formare a cuprins exerciţiile şi prezentările invitaţilor şi lucrul în echipă pe programe propuse de fiecare responsabil cu cateheza din Arhiepiscopia Iaşilor.

Zona liturgică a cuprins zilnic rugăciunile de dimineaţă şi de seară şi slujirea în sobor, miercuri, 23 octombrie 2019, a Sfintei Liturghii, în Biserica „Sfântul Ioan Iacob” din incinta Seminarului Teologic nemțean.

Zona administrativă a implicat analiza activităţii şi a rezultatelor Biroului de catehizare în perioada 2014-2019 şi stabilirea fișei postului pe fiecare dintre cele patru departamente: comunicare, activităţi catehetice, materiale catehetice şi administrativ.

Concluziile acestei consfătuiri catehetice anuale ne-au fost oferite de către părintele dr. Bogdan Racu, inspector eparhial pentru învăţământ şi cateheză: „Consfătuirea catehetică anuală a Arhiepiscopiei Iașilor nu este o activitate care doar mai numără o ediție la cele precedente, ca o creștere cantitativă, ci aduce cu sine o adâncire în mărturisirea credinței și întărirea comuniunii între membrii echipei Biroului de catehizare. Este și o smerire de sine, printr-o continuă evaluare și ajustare a activității, dar și o creștere duhovnicească prin experiențele pe care le oferă, aduse din teritoriu de responsabilii cu catehizarea sau dobândite prin interacțiunea cu invitații”.

Impresii ale invitaţilor

 „Cateheza este foarte utilă pentru toți membrii Bisericii și în organizarea ei metodele interactiv aduc multe beneficii, dintre care amintesc colaborarea dintre participanţi, implicarea și activarea comunităţii. Am câștigat la această întâlnire dorința de a atrage cât mai mulți tineri în Biserică, prieteni noi, și îmi propun să iau parte eu însămi la cât mai multe cateheze” - prof. Elena Ioniță.

„Am fost prezentă la această consfătuire pentru a împărtăşi din experienţa acumulată în cei 23 de ani de carieră didactică, ţinând cont de faptul că am participat în calitate de formator-trainer la mai multe cursuri. Am implementat câteva metode nonformale pe care preoţii le pot folosi în cateheze. Am cunoscut aici un grup interesant alcătuit din oameni foarte deschişi şi implicaţi. Disponibiliatea de îmbunătăţire a activităţii catehetice şi asimilarea a cât mai multe metode şi strategii prin care să transforme catehezele în clipe de bucurie şi sărbătoare în parohii sunt câteva dintre direcţiile pe care le-am descoperit şi potenţat în întâlnirea noastră de la Neamţ” - prof. Daniela Filip.

„Este foarte important în diaspora să poţi comunica, să cunoşti în primul rând foarte bine limba, pentru că altfel apare tendinţa preotului de a trata parohia ca pe o enclavă. Şi atunci ce calitate poate avea misiunea preotului, dacă el este focusat doar pe grupul lui etnic? Capacitatea preotului de aface punţi care să mijlocească şi integrarea ortodoxului în peisaj şi atragerea către Ortodoxie a altora este primordială. Omul care trăieşte într-o lume fără repere se pierde iremediabil şi din acest motiv poate cea mai importantă cateheză este cea lăuntrică, prin Sfânta Împărtăşanie. Dincolo de cuvinte, dincolo de tâlcuiri este această deschidere către parohie a omului, primul nivel de cateheză pe care îl experimentează prin împărtăşire. Cea mai mare problemă în catehizarea din diaspora este lipsa timpului, urmată de slaba ancorare a multora dintre oameni în datele credinţei, fiindcă unii descoperă Biserica pentru că simt alteritatea geografică şi culturală ca pe un element de disconfort şi atunci caută o ancoră. Mulţi au poticneli personale grave şi atunci vin la propriu spre Biserică ca la ultima scăpare. Totuşi credinţa disperată nu este cea mai bună ipostază fiindcă îţi oferă senzaţia că eşti o soluţie miraculoasă la o listă lungă de absenţe ale lor din viaţa Bisericii. Nu neglijăm nici catehetul, ba chiar ne interesează foarte mult cine şi ce oferă în numele Bisericii. Preoţii au nevoie să înţeleagă importanţa de a lucra pe ei înşişi. Contează cum şi pentru ce. Metode care duc la împlinirea obiectivelor. Apoi feed-back-ul. Dar profesionalismul nu trebuie să strice tiparul emoţional dialogal al participanţilor cu preoţii. Oamenii ţin la paradigmele cu care s-au obişnuit. Marea artă este ca preotul să îşi păstreze vivacitatea fără să apeleze la metode care să îi pună pe credincioşi în dilemă, mai ales când grupul nu e setat pe mijloace moderne” - pr. Radu Preda.