Ședința a fost precedată de o slujbă de Te Deum oficiată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Iachint de Pacific, Episcop vicar al Episcopiei Australiei și Noii Zeelande.

Ierarhii români au participat direct la rugăciune, în timp ce membrii Adunării Naționale Bisericești au vizionat slujba sub formă de proiecție video în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”.

Despre sfinții zilei

„Am avut un Te Deum comun, astăzi, după cum s-a auzit în rugăciunile citite. Este foarte important ca în acest duh de comuniune în harul Preasfintei Treimi să facem orice lucrare în Biserică”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a susținut un cuvânt duhovnicesc despre sfinții zilei și epoca lor.

„Pomenim doi sfinți mari, care sunt rugători în ceruri, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina și Sfânta Teofana Basarab. Ne rugăm lor ca să binecuvinteze lucrările de constituire a Adunării Naționale Bisericești și lucrările Sfântului Sinod”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a amintit că Sfântul Ierarh Iachint a întemeiat Mitropolia Țării Românești în timpul mișcării isihaste din secolul al XIV-lea, mișcare din care au făcut parte și membri ai familiei domnitorului Țării Românești.

„Mitropolitul Iachint de Vicina era isihast și fiii domnitorului Basarab I, mai ales Sfânta Teodora, devenită mai târziu Monahia Teofana, au fost rugători”, a precizat Părintele Patriarh Daniel.

„Prin aceasta vedem o vocație pentru isihasm a poporului român, care se va arăta de-a lungul istoriei mai mult sau mai puțin în diferite epoci, până în secolul al XVIII-lea, când la Mănăstirea Neamț au fost peste 1000 de călugări din mai multe țări, majoritar ortodoxe.”

Ortodocșii români, rol cheie în Ortodoxia universală

„După cum spune teologul francez Olivier Clément în prefața versiunii franceze a Filocaliei, tocmai în această perioadă de mare secularizare a minților și a inimilor din Europa Occidentală, Sfinții Părinți în secolul al XVIII-lea au redescoperit importanța scrierilor filocalice”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a pomenit mișcarea paisiană, care a răspândit traducerea Filocaliei în slavonă cu sprijinul monahilor români, și munca deopotrivă științifică și duhovnicească a Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, care a tâlcuit pentru contemporani Filocalia – realități care demonstrează că ortodocșii români au avut un rol important în păstrarea și promovarea tezaurului duhovnicesc al Ortodoxiei universale.

Ce este Adunarea Națională Bisericească

Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.

Este formată din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii – un cleric și doi mireni – delegați de Adunările Eparhiale, pe termen de patru ani. Ei pot fi delegați pentru cel mult două mandate.

Președintele ANB este Patriarhul României. Ierarhii Sfântului Sinod participă la lucrările Adunării Naționale Bisericești. În categoria organismelor centrale deliberative mai sunt Sfântul Sinod și Sinodul permanent.