Fiecărui preot paroh, ca preşedinte al tuturor organismelor de la nivelul parohiei, îi revine îndatorirea ca la opt zile, în duminica imediat următoare (dacă n-au existat contestaţii, a căror soluţionare ar întârzia acest moment), după ce Adunarea parohială electorală i-a ales pe membrii Consiliului, să întrunească noul Consiliu parohial în prima sa şedinţă, care va fi una solemnă.

Solemnitatea şedinţei de constituire este dată atât de locul, biserica parohială, cât şi de momentul, îndată după Sfânta Liturghie, de desfăşurare, dar mai ales de faptul că în cadrul acestei şedinţe consilierii aleşi, inclusiv supleanţii, depun jurământul de credinţă rostind formula prevăzută în Regulament: „Jur înaintea lui Dumnezeu şi pe conştiinţa mea că voi îndeplini obligaţiile mele de consilier parohial cu cea mai deplină conştiinciozitate, respectând Statutul şi regulamentele bisericeşti din Patriarhia Română. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“ Regulamentul nu precizează dacă jurământul se depune de fiecare consilier în parte sau de toţi laolaltă, într-un glas (precum jurământul militar); totuşi, dat fiind numărul relativ restrâns de consilieri, recomandabil ar fi ca jurământul să se depună de fiecare pe rând, la finalul rostirii,  fiecare consilier având de semnat formularul de jurământ, pregătit prin grija preotului paroh.

În finalul şedinţei de constituire, Consiliul parohial deleagă „dintre membrii săi aleşi“ unul sau doi epitropi care să sprijine mai îndeaproape parohul „în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor parohiale“ (art. 26 din Regulament, coroborat cu art. 63 din Statut). Trebuie remarcat faptul că, faţă de prevederile vechiului Statut (din 1948), rolul epitropilor a fost diminuat, cea mai mare parte a atribuţiilor epitropilor revenind în competenţa preotului paroh: „Parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial” (art. 64 al. 1 dinnoul Statut).

La foarte scurtă vreme după şedinţa de constituire a noilor Consilii parohiale, va trebui ca preoţii parohi să convoace din nou consiliile în prima şedinţă de lucru, în care noii consilieri sunt chemaţi, la început de an, să exercite câteva dintre atribuţiile cele mai importante ce le revin. Astfel, în această primă şedinţă de lucru, Consiliul parohial:

- întocmeşte bugetul parohial (de prevederi) pentru anul 2014 (art. 61 al. 1 lit. b dinStatut);

- întocmeşte raportul anual privind situaţia economico-financiară a parohiei (bugetul de execuţie) în anul 2013 (art. 61 al. 1 lit. c din Statut). Atât bugetul de prevederi pentru 2014, cât şi cel de execuţie al anului 2013 urmează a fi avizate în şedinţa ordinară anuală a Adunării parohiale, după care vor fi înaintate, prin protoierie, spre a fi aprobate de către Permanenţa Consiliului eparhial (art. 55 lit. d şi i din Statut);

- elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului parohial, pe care îl prezintă spre aprobare Adunării parohiale, în proxima şedinţă (art. 61 al. 1 lit. d din Statut);

- în parohiile în care Comitetul parohial are prevederi şi evidenţă gestionară proprie în cadrul bugetului parohial, tot în această primă şedinţă de lucru, Consiliul parohial desemneză doi cenzori pentru controlul financiar al Comitetului parohial şi primeşte spre verificare justificarea financiară a gestiunii Comitetului parohial pentru anul 2013 (art. 61 al. 1 lit. e şi f; art. 66 al. 4 din Statut).

După emiterea şi comunicarea ordinelor circulare eparhiale privind alegerile la nivelul fiecărei eparhii (acţiuni programate, potrivit calendarului stabilit de Sfântul Sinod, pentru perioada 19-31 martie 2014), Consiliul parohial al fiecărei parohii „desemnează dintre membrii Adunării parohiale un delegat pentru alegerea membrilor mireni ai Adunării eparhiale din circumscripţia respectivă“ (art. 61 al. 1 lit. a din Statut; art. 87 din Regulament). Prin urmare, delegatul care va fi desemnat elector, reprezentant al parohiei, pentru alegerile mireneşti la nivel eparhial, adică membru în colegiul mirenesc care îi va alege (într-o zi de joi, fie 8.05, fie 15.05.2014) pe cei 20 de membri mireni ai fiecărei Adunări eparhiale, nu trebuie neapărat să fie dintre consilierii parohiali, ci doar membru al Adunării parohiale, adică oricare dintre persoanele de pe lista definitivată la nivelul fiecărei parohii la 15.12.2013, care a fost ulterior vizată de protoierie.

Referitor la lucrările Consiliului parohial ar mai fi de amintit că acest organism executiv de la nivelul parohiei „se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie“ (art. 62 al. 1 dinStatut), „este legal constituit cu prezenţa a trei pătrimi dintre membrii săi (luându-i în calcul atât pe membrii aleşi, cât şi pe cei de drept - n.n.) şi ia hotărâri valabile cu votul a două treimi dintre membrii prezenţi“ (art. 62 al. 3). „Lucrările şi hotărârile Consiliului parohial se consemnează într-un registru de procese-verbale ale şedinţelor“ (art. 62 al. 4); anumite proceduri, precum cele electorale, implică şi încheierea unor procese-verbale separate (e.g. procesul-verbal ce consemnează verificarea şi definitivarea listei membrilor Adunării parohiale; procesul-verbal al şedinţei de alegere a Consiliul parohial şi a Comitetului parohial, procesul-verbal pentru delegarea epitropilor ş.a.), pentru ca un exemplar să poată fi transmis spre aprobare sau confirmare către protoierie sau către Centrul eparhial, prin protoierie. Recomandabil ar fi ca şi despre încheierea fiecăruia dintre aceste procese-verbale să se facă menţiune în registrul de procese-verbale ale şedinţelor, în aşa fel încât respectivul registru să fie oglinda tuturor lucrărilor Consiliului parohial dintr-o parohie.

(Sursa:  Ziarul Lumina)