Un chinoviarh avea mare slavă de la oameni și era părinte peste două sute de călugări. La chinovia acestora a venit Hristos în chipul unui bătrân sărac, cunoscut lui mai-înainte, și ruga pe portar să spună avvei că este cutare frate. Iar portarul abia înduplecându-se, a intrat să-i vestească pentru el, dar a aflat pe avva vorbind cu oarecare străini, și așteptând puțin, i-a spus despre acel bătrân sărac. Iar el i-a răspuns cu mânie, zicând: Nu mă vezi că vorbesc cu oamenii? Lasă acum! Și sfiindu-se portarul, s-a dat în lături, și întorcându-se, a spus celui ce se părea că este bătrân sărac răspunsul proestosului. Iar Domnul cel îndelung răbdător a petrecut șezând la poartă. Și pe la al cincelea ceas a venit la chinovie un bogat, pe care degrabă ascultându-l portarul i-a deschis și a vestit chinoviarhului pentru dânsul. Iar el ieșind cu osârdie, l-a întâmpinat la ușă. Și văzându-l pe el Cel bogat întru milă Dumnezeu, Care venise în chip de bătrân sărac, îl ruga, zicând: Vreau să vorbesc cu tine, avvo. Iar el, nici de răspuns învrednicindu-l, a intrat împreună cu bogatul, sârguindu-se să-i gătească lui masă. Deci după ce a prânzit bogatul, l-a petrecut pe el avva pînă la ușă și s-a întors înapoi, fiind robit de multele griji, și a uitat rugăciunea bătrânului sărac cel fără de răutate. Iar făcându-se seară, după ce nimenea nu l-a chemat pe acel blagoslovit sărac, apropiindu-se iarăși de portar, i-a poruncit să spună acestea protoestosului: De vreme ce voiești slava oamenilor, Eu pentru osteneala ta cea mai-nainte și multele tale nevoințe voi trimite să vină la tine din câte patru părți ale lumii; dar din bunătățile Împărăției Mele nu vei gusta. Și dintru aceste cuvinte s-a cunoscut Săracul cel Atotțiitor. (Pentru că nu se cade a-și arăta cineva viața sa și faptele cel bune înaintea oamenilor pentru laudă, ca să-l laude și să-l fericească pe el oamenii)

(Patericul Egiptean, Editura Cartea Ortodoxă, București, 2011, pg. 404)