În curînd, la Cluj-Napoca, expoziţia: ARS INCOGNITA sau fascinanta lume a unui iconar din secolul al XVIII-lea
Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul „Astra” din Sibiu şi Biblioteca Judeţeană Mureş din Târgu-Mureş, propune publicului, în perioada 7-31 august 2014, expoziţia Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar din secolul XVIII.
Curajoasă abordare a picturii bisericilor româneşti, datorată în mare parte unor artişti anonimi, această expoziţie se anunţă a fi şi o aventură în universul spiritual al credincioşilor, prin prezenţa, la vernisajul care va avea loc în 7 august, la ora 17, a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Dragomireşti din Maramureş.
Maestrul a cărui creaţie va putea fi admirată, fiind expuse circa 30 din lucrările sale, a activat cu deosebire în localităţile din jurul Clujului şi în Sălaj, cea mai timpurie atestare fiind din 1748, iar cea mai târzie din 1779. Deoarece nu a fost identificată nicio lucrare semnată, arta sa nu a putut constitui subiectul unor lucrări ştiinţifice, rămânând astfel necunoscută. Ea este restituită acum pentru prima dată, sub semnul tainei care, în arta bizantină, a îmbinat meşteşugul artiştilor cu revelaţia divină, însuşi Dumnezeu descoperindu-se oamenilor prin icoanele pictate cu evlavie şi credinţă.
Talentat şi evlavios în acelaşi timp, maestrul anonim prezentat acum se numără printre cei care s-au învrednicit să fie autorii unor icoane făcătoare de minuni, una din creaţiile sale dovedindu-se incombustibilă, fiind singura supravieţuitoare a incendiului care a mistuit, în 1949, Mănăstirea de la Dragomireşti. Această icoană miraculoasă se adaugă expoziţiei pe de o parte din raţiuni ştiinţifice, în efortul de a-l cunoaşte mai bine pe pictor, dar mai ales ca experienţă a trăirii personale a credinţei – pentru participanţii la vernisajul expoziţiei –, una din componentele esenţiale ale raţiunii de a fi a icoanei bizantine, pe parcursul istoriei sale, fiind tocmai calitatea sa de a mijloci prezenţa reală a divinităţii. Expoziţia îşi propune astfel curajosul ţel de a îmbina latura estetică, artistică a icoanei cu cea spirituală, taumaturgică şi transcendentală, propunând o cunoaştere deopotrivă din exterior şi interior a unui obiect aproape nelipsit din universul nostru cotidian, dar căruia în ultimul timp, datorită educaţiei secularizate şi prea numeroaselor griji existenţiale, i-a fost uitată adevărata semnificaţie. (Sursa: mitropolia-clujului.ro)
