Curtea Mănăstirii Antim, loc de rugăciune la proclamarea canonizării Sfântului Sofian

Arhiepiscopia Bucureştilor

Curtea Mănăstirii Antim, loc de rugăciune la proclamarea canonizării Sfântului Sofian

Marți, la Mănăstirea Antim din București, s-a desfășurat ceremonia proclamării locale a canonizării Sfântului Sofian. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită în aer liber, pe un altar special amenajat în curtea mănăstirii.

Slujba a fost săvârșită de Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, împreună cu Mitropolitul Siluan de Biblos, Botris și împrejurimi (Patriarhia Antiohiei), Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud, Episcopul Qais de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), Episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Paisie Sinaitul și cu Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Proclamarea canonizării Sfântului Sofian

Momentul solemn al proclamării locale a canonizării Sfântului Sofian de la Antim a avut loc la finalul Sfintei Liturghii. Tomosul Sinodal a fost prezentat de Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos, după care a fost cântat troparul sfântului.

Actul menționează mai multe aspecte din viața Sfântului Sofian, precum participarea la întâlnirile Rugului Aprins.

Sfântul Sofian a deprins în această perioadă lucrarea rugăciunii inimii, ucenicind pe lângă părintele Ioan Culîghin, om cu viață sfântă, care se formase în tradiția isihastă paisiană de la mânăstirea Optina.

Mărturisitor, duhovnic și pictor

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj cu ocazia proclamării locale a Sfântului Sofian de la Antim:

În secolul al XX-lea, Dumnezeu le-a dăruit românilor mari luminători duhovnicești care au întărit în credință poporul prin rugăciunile, faptele și învățăturile lor. Printre acești mari nevoitori se numără și Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cel care a strălucit în Capitala României prin dragostea și blândețea sa.

Părintele Patriarh Daniel a evidențiat trei mari lucrări ale Sfântului Sofian de la Antim:

În viața sa sfântă putem observa trei lucrări principale care dezvăluie viața duhovnicească pe care acest sfânt cuvios a avut-o. El a fost un mărturisitor al credinței într-un regim ateu, un duhovnic isihast și un pictor de biserici.

Sărbătoarea Apostolului Bucureștilor

Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos a spus că proclamarea locală a Sfântului Sofian de Antim este o sărbătoare a Apostolului Bucureștilor, cum era numit Sfântul Sofian:

A fost un duhovnic care nu a judecat niciodată pe nimeni și care i-a iubit pe chinuitori și a regretat când a plecat din închisoarea din Balta Brăilei, spunând a pierdut liniștea de acolo.

Înaltpreasfinția Sa a rememorat un moment în care Sfântul Sofian l-a îndemnat să ofere pace poporului, dar mai întâi să aibă Pacea lui Hristos.

Diplome și distincții

La finalul slujbei, Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos a înmânat diplome și distincții oferite de Patriarhul României.

Diploma Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române cu medalie a fost oferită lui Gheorghe Stan și Nelu Păun, pentru apărarea credinței Ortodoxe și promovarea culturii și intensificarea vieții creștine.

Sfântul Cuvios Sofian de Antim

Sfântul Sofian (din Botez Serghei Boghiu) s-a născut în 7 octombrie 1912 la Cuconeștii Vechi, în județul Bălți, și a trecut la cele veșnice în data de 14 septembrie 2002 la Mănăstirea Antim din Capitală.

Cuviosul Sofian a devenit frate în Mănăstirea Rughi, județul Soroca, în anul 1926, la vârsta de 14 ani. A studiat apoi la Școala de cântăreți din Mănăstirea Dobrușa, la Seminarul monahal din Mănăstirea Cernica (1932-1940), la Academia de Belle Arte din București (1940-1945) și la Facultatea de Teologie din București (1942-1946).

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Dobrușa, sub numele Sofian (1937), hirotonit ierodiacon în 1939 și apoi ieromonah în 1945 pentru Mănăstirea Antim din București, pe care a condus-o ca stareț între anii 1950-1955, apoi din nou în ultimii ani de viață.

În 1958 a fost arestat în lotul Rugul aprins și condamnat la 15 ani de închisoare (eliberat în 1964). A trecut la cele veșnice în anul 2002, fiind înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alți 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.

Cuviosul Sofian de la Antim, este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul 21.

Citește despre: