Boala văzută ca iubire a lui Hristos
Simt o mare durere, dar boala mea este ceva foarte frumos. O simt ca şi iubire a lui Hristos.
Bătrânul Porfirie a suferit de multe boli de-a lungul vieţii sale. Acesta a fost motivul pentru care el nu a putut rămâne în Muntele Athos. Chiar dacă a suferit mai mult decât un om normal, el dădea mulţumire lui Dumnezeu pentru toate bolile lui.
El spunea: „Simt o mare durere, dar boala mea este ceva foarte frumos. O simt ca şi iubire a lui Hristos. Mă căiesc şi dau slavă lui Dumnezeu. Bolile acestea le am din pricina păcatelor mele. Sunt păcătos şi Dumnezeu vrea să mă curăţească.”
În mod normal noi Îi cerem lui Dumnezeu să ne vindece, să ne elibereze de boli. Dar bătrânul Porfirie ia o cale diferită. Pe când avea doar şaisprezece ani, el I-a cerut lui Dumnezeu să îi dea cancer ca să sufere pentru dragostea lui Dumnezeu. Bătrânul lui însă i-a zis să nu se roage în acest mod pentru că dă dovadă de egoism. El nu a continuat să se mai roage în acel mod dar a primit răspuns la dorinţa sa.
El spunea: „Acum nu mă rog la Dumnezeu să ia de la mine această boală pentru care m-am rugat să o primesc. Sunt bucuros că o am aşa încât pot lua parte la suferinţa Lui prin dragostea mea. Nu mă rog la Dumnezeu să mă facă bine... Mă rog pentru sufletul meu, pentru ca Dumnezeu să-mi ierte păcatele. Nu iau medicamente, nici nu alerg la operaţie, nici la analize măcar... Harul lui Dumnezeu mă sprijină. Încerc să mă dăruiesc cu totul lui Dumnezeu, să mă apropii de Hristos şi să mă unesc cu Hristos...
Noi ne folosim foarte mult de bolile noastre, atâta timp cât le îndurăm cu bucurie fără să ne plângem, ci doar slăvindu-L pe Dumnezeu şi cerându-i iertarea...”
Să așteptăm cu încredere bucuriile promise de Dumnezeu!
Dumnezeu nu ne poate mântui fără voia noastră
Traducere și adaptare:Sursa:http://orthodoxwayoflife.blogspot.roCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro