Pentru ca nimic să nu se piardă

Nu este oare ciudat că Cel care a hrănit cu atâta uşurin­ţă cinci mii de oameni cu cinci pâini Se arată grijuliu cu fi­rimiturile rămase? 

Adunaţi fărămiturile care au rămas, ca să nu se piardă ceva. (loan 6, 12)

Nu este oare ciudat că Cel care a hrănit cu atâta uşurin­ţă cinci mii de oameni cu cinci pâini Se arată grijuliu cu fi­rimiturile rămase? Chiar dacă le avem pe toate din belşug, nimic nu trebuie să se piardă. Aceeaşi regulă este valabilă şi când e vorba de timp. Şi cât timp nu se pierde în zilele noas­tre? Dacă am calcula minutele pe care le irosim fară rost în fiecare zi, s-ar aduna ani întregi. Cât bine am fi putut face în acest răstimp, care s-a dus fară întoarcere.

Şi puterea noastră aparţine Domnului, nu se cuvine să o irosim pe nimicuri şi prostii, ci să o închinăm Domnului. Pentru tot ce am primit de la El va trebui să răspundem în faţa Sa, pentru fiecare clipă scursă degeaba. Pentru fiecare cuvânt de prisos vom primi pedeapsă de la Domnul. El îi va arăta fiecărui suflet către ce a fost chemat şi ce a pierdut din pricina trândăviei şi vorbirii deşarte.

(Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului, Editura Sophia, p. 345)

Citește alte articole despre: suflet, timp, pierdere, pâine, trândăvie, mulţime, belșug, firmituri, bine, clipă

Ultimele din categorie