De ce așteptau magii naşterea lui Mesia?
Herodot afirma că tagma magilor era originară din cele 6 triburi ale mezilor, fiind o castă preoţească, asemănătoare leviţilor de la israeliţi. Îndatoririle lor prevedeau oferirea de informaţii regilor mezi, persani şi babilonieni cu privire la timpul oportun întreprinderii unor acţiuni importante.
Despre rolul lor se vorbeşte chiar şi în Biblie. După deportarea evreilor în Babilon, datorită explicării unui vis lui Nabucodonosor, profetul Daniel devine mai-marele confreriei magilor (Daniel 5,11). Aşa se explică de ce magii din Babilon aşteptau să se nască un rege evreu în preajma secolului I. Cum ştim şi din cartea omonimă, Daniel profeţise despre instaurarea unei împărăţii mesianice, care se va răspândi în toată lumea.
S-ar părea că magii se bucurau de admiraţia evreilor, nu numai datorită asocierii lor cu profetul Daniel, cât şi datorită faptului că nu erau idolatri. Magii credeau că puterea divină se manifestă în elemente ale naturii precum apa, aerul, focul sau pământul, dar nu aveau idoli cărora să se închine.
Filon din Alexandria, un filosof evreu din secolul I, vorbea cu mare admiraţie despre magi şi considera, datorită pasiunii lor faţă de studiul legilor naturale, că merită să fie consilieri regali. Şi, se pare, chiar aşa stăteau lucrurile, de vreme ce autori romani precum Plutarh şi Cicero spuneau că magii erau învăţătorii şi sfătuitorii regilor din Răsărit.
Poate de aceea magii au considerat firesc să-l informeze pe regele Irod cu privire la interpretarea lor vizavi de neobişnuita apariţie celestă.