Sfârșitul zilei și apropierea serii sunt momente de popas important în viața noastră zilnică. O zi trăită înseamnă un pas în plus spre sfârșitul iminent al vieții noastre pământești, iar întunericul nopții care se apropie ne duce cu gândul, fără să vrem, la apusul vieții noastre. Gândul morții i-a făcut întotdeauna pe oameni să-și aducă aminte și de Dumnezeu, Stăpânul vieții și al morții.

Tocmai de aceea, în ajutorul acestui gând, vine frumoasa slujbă de seară sau Vecernia, prin care aducem lui Dumnezeu mulțumire pentru ziua care trecut și, totodată, îi cerem ajutorul pentru trecerea în pace a nopții care se apropie, așa cum afirma cândva și Sfântul Simeon al Tesalonicului: „Cântarea Vecernie înseamnă că lăudăm pe Făcătorul nostru, că am ajuns la sfârşitul zilei. De aceea, mulţumim pentru viaţa noastră, pentru hrană, pentru cugetele, cuvintele şi faptele noastre. Ne rugăm să petrecem noaptea în pace, căci noaptea este ca un simbol al sfârşitului vieţii noastre”.