De multe ori, îi desconsiderăm pe cei care sunt încă necredincioşi sau au altă orientare confesională, umflându-ne în marea noastră credinţă. Parcă numai noi contăm în faţa lui Dumnezeu. Însă, dacă deschidem Sfânta Scriptură şi celelalte izvoare creştine, aflăm cât de departe suntem de adevăr. Dumnezeu are momentul chemării Sale pentru fiecare dintre noi, în clipa în care decide El. Exemplu cel mai clar este Sfântul Apostol Pavel care, din cel mai mare prigonitor al tinerei comunităţi creştine din Ierusalim, a devenit cel mai plin de râvnă următor al Mântuitorului. Drumul Damascului a făcut diferenţa – atunci când Hristos i s-a arătat şi l-a chemat în braţele Sale.

Istoria este plină de oameni care nu au avut legătură cu religia creştină şi care, deodată, s-au schimbat definitiv. Să ne gândim doar la Sfântul Împărat Constantin, cel căruia Hristos i s-a arătat la Pons Milvius, în chipul Sfintei Cruci. Convertirea acestuia a fost momentul ce a schimbat faţa lumii şi a influenţat istoria pentru totdeauna. Iar exemplele pot continua: Sfântul Ambrozie al Mediolanului, care fusese guvernator, Fericitul Augustin, care practicase maniheismul. Lista ajunge până la evreul Steinhardt care, în închisorile comuniste, a devenit părintele Nicolae de la Rohia, cunoscut de către noi toţi.

Ce legătură poate fi, oare, între aceşti mari Sfinţi ai Bisericii, care l-au cunoscut pe Hristos şi un imam musulman din zilele noastre?

Cotidianul creştin de limbă arabă Middle East Issues, preluat şi de Pravoslavie.ru, prezintă un caz uluitor, ce pare de necrezut. Într-un context în care religia islamică se manifestă mai violent decât a făcut-o vreodată, lăsând mii de victime din rândul creştinilor din ţările arabe, un sacerdot al acestei religii a îmbrăţişat creştinismul.

Bucuriile şi tragediile unui tânăr convertit la creştinism

Youssef, un tânăr indian, s-a născut şi a fost crescut să slujească religia musulmană. Toată copilăria, toată educaţia lui au fost dirijate spre a fi imam sau preot al unei comunităţi islamice. Al treilea din şase fraţi, Youssef a fost dat la şcoala coranică, încă de la vârsta de 10 ani. La 18 ani era deja Imam – Khatib, într-o moschee din India, un tânăr plin de succes, în plină ascensiune. Un fel de Pavel contemporan.

Râvna pentru religia sa era dusă la extrem, devenise ură pentru cei ce nu erau musulmani, aşa ca el. Însă, tot ca la Sfântul Pavel, ceva s-a întâmplat în sufletul său. „De la vârsta de 18 ani, am fost un imam şi ţineam predici în mod regulat. Într-o vineri am vorbit cu fervoare despre Isa Al-Masih (Iisus Hristos), spunând că El nu a fost Dumnezeu. „Când am terminat discursul meu, cineva m-a întrebat: dar, la urma urmei, cine este Mesia? În ziua aceea, nu am putut găsi un răspuns adecvat, cunoştinţele mele în acest domeniu erau extrem de sărace”.

A căutat în Coran despre Iisus Hristos, dar nu a găsit mare lucru. A mers, apoi, pe calea tradiţiei islamice, la diverse comentarii ale exegeţilor musulmani, dar nu a putut găsi răspunsul. A găsit, însă, altceva: pe Maica Domnului. Singura femeie menţionată în Coran a fost motivul de a-şi pune întrebări dincolo de credinţa sa.

Apoi, a descoperit rugăciunea către Maica Domnului: „Înainte de a lua decizia finală, m-am rugat să-mi dea îndrumările cele adevărate... am deschis Coranul pentru ultima dată, şi am dat peste un verset: Adevărul de la Domnul tău a venit la tine, aşa că nu fi printre cei care ezită. Am început să citesc Biblia şi, în cele din urmă, am găsit pe Dumnezeu Mântuitorul!”

Tatăl i-a făcut mormânt în satul natal

Ştiind că apostazia în legea musulmană se pedepseşte cu moartea, Youssef şi-a părăsit satul în care slujea şi casa părintească, mergând la prima misiune creştină ce i-a ieşit în cale. Familia, aflând de noua sa orientare, l-a luat de acolo şi l-a ţinut legat, timp de 28 de zile.

Aceste zile au adus în mintea lui un adevărat război: trebuia să aleagă între familia sa şi Iisus Hristos. Să lase pe cei dragi pentru un Necunoscut. Însă, cel Necunoscut i s-a dezvăluit în lumina dragostei: „Când am deschis ochii, am văzut pe tatăl meu, care avea un cuţit în mâinile sale. El mi-a cerut: lasă-te de Hristos! Când am vrut să răspund, am fost literalmente orbit de o lumină strălucitoare, care mi-a dat putere şi am strigat cu voce tare: Iisus! Lumina a dispărut şi am văzut că tatăl meu a căzut, rănindu-se în cuţit. Slavă lui Dumnezeu că nu a fost nimic grav”.

După acest miracol, familia l-a lăsat să plece. Youssef a devenit, prin Taina Sfântului Botez, creştinul Mario Iosif. Astăzi, este misionar în India, din partea Bisericii Romano-Catolice, vestind bunătatea Mântuitorului Iisus Hristos. Pentru familie, Youssef a murit. Tatăl său a ridicat în cimitirul musulman o piatră funerară cu numele Saynwabby Youssef. A murit pentru lume, dar trăieşte în braţele lui Hristos.

Înfumurarea noastră de profund creştini se clatină. Prin Mario Iosif, Dumnezeu ne mai dă încă o lecţie. O pedagogie ce ar trebui să ne înveţe să nu mai judecăm pe cei care încă nu l-au cunoscut pe Hristos. Dumnezeu are momentul chemării Sale, pentru fiecare!