Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi şi-a sărbătorit zilele trecute ocrotitorii, pe Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Sărbătoarea hramului a debutat joi seară cu slujba Privegherii, iar ieri a continuat cu Sfânta Liturghie oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La slujbă au participat stareţi ai mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, precum şi numeroşi credincioşi din întreg oraşul. Răspunsurile liturgice au fost date la două strane de Corul „Anghelos“  al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ - dirijor Cezar Cocuz şi de o parte din membrii Corului „Byzantion“ - dirijor Adrian Sîrbu.

„Instrumente ale puterii dumnezeieşti au fost Sfinţii Trei Ierarhi“

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor după citirea Sfintei Evanghelii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a conturat personalitatea celor trei sfinţi prăznuiţi ieri de Biserica Ortodoxă: „Instrumente ale puterii dumnezeieşti au fost Sfinţii Trei Ierarhi. Părintele Dumitru Stăniloae spunea că Hristos-Domnul, luând trup din trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, adică din natura umană, a propovăduit şi a binecuvântat în timpul şederii sale printre pământeni. După Înălţare şi Înviere, Domnul a împrumutat gura Sa pentru ca ierarhii şi preoţii Bisericii să propovăduiască cuvântul adevărului şi a împrumutat mâna Sa pentru ca aceştia să binecuvânteze poporul lui Dumnezeu. Sfinţii Trei Ierarhi au împlinit cu desăvârşire această calitate pe care Dumnezeu a dăruit-o slujitorilor săi, anume să fie gura şi mâna Lui. «Alăute ale Duhului Sfânt» sunt numiţi Sfinţii Trei Ierarhi, căci viaţa creştină, în desăvârşirea sa şi spre care este chemat orice creştin să tindă, este dobândire a Duhului Sfânt. Nimeni nu-L poate cunoaşte pe Dumnezeu decât în Duhul Sfânt, mărturisea un părinte al Bisericii mai apropiat de timpurile noastre. «Trâmbiţe binevestitoare ale propovăduirii», sunt numiţi, de asemenea, Sfinţii Trei Ierarhi, fiindcă ei, bazându-se pe cultura omenească pe care şi-au desăvârşit-o în şcolile înalte şi vestite ale vremii, au îmbodobit-o pe aceasta cu o cultură a Duhului, cu o cunoaştere a cuvântului lui Dumnezeu şi, trăind cu adâncime acest cuvânt, au devenit vestitori ai învăţăturii celei adevărate între păgâni şi între creştinii care erau rătăciţi de la dreapta credinţă. «Tunete înfricoşătoare şi vrednice de auzit», este un alt apelativ adresat sfinţilor prăznuiţi în această zi, căci ei au arătat prin cuvântul şi prin scrierea lor ce trebuie să urmeze omul şi de ce trebuie să se ferească. Dacă doreşte creştinul să găsească răspuns la toate întrebările, îndoielile şi frământările sale, adâncindu-se în Sfânta şi Dumnezeiasca Scriptură, aşa cum aceasta a fost înţeleasă şi trăită de Sfinţii Trei Ierarhi, îşi va găsi împlinirea dorului sufletului său“.

Anul acesta, credincioşii prezenţi la hram şi părinţii monahi au mai avut un motiv de bucurie: monahul Alexandru Popescu, vieţuitor al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“, a fost hirotonit ierodiacon de IPS Părinte Mitropolit Teofan.

De ce sunt prăznuiţi împreună Sfinţii Trei Ierarhi

La finalul slujbei, părintele arhimandrit Nichifor Horia, stareţul Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ şi exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, în cuvântul de mulţumire, a explicat de ce cei trei mari ierarhi sunt sărbătoriţi atât individual, cât şi împreună: „Prăznuirea Sfinţilor Trei Ierarhi în Biserică se face de foarte mult timp. După cum ştim, în luna ianuarie, îi cinstim pe fiecare în parte: pe Sfântul Vasile la 1 ianuarie, pe Sfântul Grigorie Teologul la 25 ianuarie, iar pe Sfântul Ioan Gură de Aur la 13 noiembrie şi la 27 ianuarie. Însă, în timpul împăratului Alexie I Comneanul, slăvirea lor a ajuns o pricină de dezbinare între credincioşi, considerând pe unul mai mare decât pe ceilalţi. Unii credincioşi îl considerau cel mai drept pe Sfântul Vasile cel Mare, aducând în faţă calităţile acestuia - o anume rigoare, o anumită putere de vindecare prin asprime şi fermitate, alţii, din contră, apreciau mai mult blândeţea şi îndemnul la pocăinţă al Sfântului Ioan Gură de Aur, iar ceilalţi, lucrarea de taină şi teologia Sfântului Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu. Însă, şi în această părută dezbinare un lucru era clar, anume că toţi aceşti sfinţi ierarhi au fost iubiţi şi cinstiţi încă din timpul vieţii de către cei pe care i-au păstorit. De aceea, sfinţii s-au arătat mai întâi câte unul, apoi toţi trei laolaltă înţeleptului Episcop Ioan din cetatea Evhaitelor, arătând că toţi sunt într-o unire în faţa tronului Preasfintei Treimi.  Deci, ascultând porunca sfinţilor, Episcopul Ioan a rânduit pomenirea laolaltă a Sfinţilor Trei Ierarhi la 30 ianuarie“.

Înainte de a pleca spre casele lor, conform tradiţiei, credincioşii au primit binecuvântare de la Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi de la preoţii slujitori.

Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi este unul dintre cele mai vechi şi mai frumoase locaşuri de cult ale spaţiului ortodox. Biserica mănăstirii a fost ridicată de voievodul Vasile Lupu între anii 1637-1639 şi a fost închinată Sfinţilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Valoarea de unicat mondial este dată de ornamentaţia exterioară, o broderie de piatră de la temelie până la cornişa ulucelor. Pe partea de nord a pronaosului se află două nişe care adăpostesc osemintele familiei domnitorului Vasile Lupu, iar în partea de sud sunt depuse osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir (1710-1711) şi Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Tot în această nişă au fost depuse în 1641 moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, cu ziua de prăznuire 14 octombrie, iar din 1889 au fost mutate în Catedrala Mitropolitană. În ultimii ani, locaşul a fost suspus unui amplu proces de restaurare şi consolidare.