Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a găzduit joi, 28 septembrie 2017, două evenimente academice. Acestea s-au bucurat de prezenţa unui public numeros format din profesori de teologie, medici, preoţi, monahi, jurnaliști, doctoranzi și studenți.

Prima manifestare a constat în susţinerea tezei de doctorat „Misiunea preotului de slujire caritativă în contextul bolii oncologice” a părintele Radu-Sever Ungureanu, misionar de caritate la Institutul Regional de Oncologie Iași. Coordonatorul științific al tezei a fost pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru de la Facultatea de Teologie ieșeană, iar comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte - pr. prof. univ. dr.  Gheorghe Popa de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, referenți - prof.univ.dr. Lucian Miron de la Facultatea de Medicină a Universității „Grigore T. Popa” din Iași, prof. univ. dr. pr. Ştefan Buchiu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din  Bucureşti și pr. prof. univ. dr. Valer Bel de la Facultatea de Teologie Ortodoxă  a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.

„Obiectivul principal al lucrării reprezintă dorinţa de a formula un nou tip de discurs, cu caracter interdisciplinar, către bolnavul oncologic, în care mesajul evanghelic şi patristic să fie întărit de cel ştiinţific. Astfel, misiunea Bisericii poate deveni mai penetrantă, mai credibilă şi mai eficientă din punctul de vedere al veridicităţii. Imaginea preotului misionar se poate valoriza mai mult în ochii personalului medical, în special ai celui mai puţin deprins cu spaţiul credinţei ortodoxe, dar mai ales poate ajuta pacienţii oncologici în căutare de sprijin informaţional şi moral. Să nu se uite faptul următor: cuvintele preotului de caritate, tocmai datorită contextului spitalicesc, au o mai mare greutate pentru bolnavi decât ar avea în afara spitalului”, a subliniat candidatul în susținerea tezei de doctorat.

Părintele Radu-Sever Ungureanu a făcut referire și la motivația alegerii temei, una cu profund caracter interdisciplinar: „Slujirea ca preot misionar de caritate m-a aşezat de multe ori în situaţia de a dezvolta relaţii de consiliere cu pacienţii, parte dintre aceştia aşteptând şi un alt fel de sprijin decât cel al consilierii spirituale. Acest tip de relaționare însemnă cu precădere administrarea Sfintelor Taine şi, în acest scop, m-am folosit permanent de Molitfelnic ca de o «carte de medicină generală a preotului», după cum o numește părintele Ioan Pintea. Dar în ceea ce priveşte consilierea pastorală trebuia să folosesc argumente teologice, biblice și patristice pentru a ajuta persoana bolnavă să-şi depăşească frica de moarte ori frica de cancer, care este una copleșitoare, sau să le vorbesc despre lacrimile lor, câteodată greu de oprit. Ileana Gafton Dragoș afirmă în cartea «Cancerul, o călătorie prin urechile acului»: «Am învățat că nu cancerul te ucide, ci frica de boală»”.

„Rolul inimii în viața duhovnicească”, teza de doctorat a părintelui Bogdan Țifrea

Cea de a doua teză de doctorat, tratată tot din perspectivă interdisciplinară, a avut titlul „Rolul inimii în viața duhovnicească” şi a fost susţinută de părintele Bogdan Țifrea, redactor-șef al Studioului Radio Trinitas din Iași și preot slujitor la Parohia „Sf. M. Mucenic Mina” din Iași. Coordonatorul ştiinţific al tezei a fost prof. univ. dr. pr. Ioan Cristinel Teșu de la Facultatea de Teologie ieşeană, iar comisia de doctorat a avut următoarea componenţă: preşedinte - prof. univ. dr. pr. Viorel Sava de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, referenţi - prof. univ. dr. pr. Ștefan Iloaie de la Facultatea de Teologie Ortodoxă  a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, conf. univ. dr. pr. Gheorghe Holbea de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din  Bucureşti și conf. univ. dr. pr. Nicolae Răzvan Stan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova.

„A fost extrem de interesantă și descoperirea legăturilor dintre neuroștiințe și tradiția Părinților Bisericii, care privește inima ca pe un tron al lui Hristos, un altar, pe care suntem datori să îl păstrăm curat, deoarece nimeni altcineva nu merită să îl aibă în stăpânire. Când am adus în discuție relația dintre creier și inimă, am realizat de ce Părinții cereau coborârea minții în inimă: numai dacă inima și creierul, organul minții, sunt într-o strânsă legătură, organismul se ridică la parametri optimi de manifestare, deoarece se restabilește o unitate ființială, ruptă de păcat sau, în limbaj neurologic, sunt eliminate perturbările care intervin, pe parcursul vieții, în existența și funcționarea unui duet esențial pentru viața omului. Foarte interesantă este atitudinea inimii față de creier, dar și modul în care îl poate influența. Dacă neurologii au decoperit că, de fapt, prin modul nostru de a gândi, ne creăm singuri realitatea înconjurătoare, și dacă ținem cont de faptul că inima exercită o influență puternică asupra creierului, am putea concluziona că, într-un fel, inima noastră creează realitatea în care trăim? Este doar o conexiune, dar capătă sens, dacă privim la descoperirile științifice contemporane, cu privire la inimă și creier”, a subliniat părintele Bogdan Țifrea în susținerea tezei de doctorat.

În încheierea prezentării, candidatul a concluzionat: „Rămân foarte actuale cuvintele lui Antoine de Saint-Exupery:«Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor». Este un mare adevăr și, totodată, o mare taină! Concluzia generală a tezei ar trebui să fie faptul că, deși am înțeles care este rolul inimii în viața duhovnicească a persoanei umane, deși am constatat că inima înseamnă mult mai mult decât credeam noi până nu demult, cu toate că oamenii de știință, fascinați de această lume interioară, de acest univers duhovnicesc, fac progrese uluitoare în fiecare zi în acțiunea de explorare a acestui spațiu, cu toate acestea, deci, inima în sine rămâne o mare taină. Taina inimii se cere descoperită prin credință, experiată prin trăire, deoarece este strâns legată de taina omului, dar și de taina vieții pe pământ, ca pregustare a tainei veșniciei, pregătită de Dumnezeu celor care cred în El și Îl urmează”.

La finalul şedinţelor, membrii comisiei au acordat celor doi candidați titlul de Doctor în Teologie, cu calificativul „Excelent“. Evenimentul academic s-a încheiat cu jurământul de credinţă şi de fidelitate faţă de Biserica strămoşească, depus de noii doctori în Teologie, ceremonie ce a avut loc în capela facultăţii.