Un nou simpozion internaţional la Iaşi

Educaţie

Un nou simpozion internaţional la Iaşi

    • Un nou simpozion internaţional la Iaşi
      Un nou simpozion internaţional la Iaşi

      Un nou simpozion internaţional la Iaşi

În perioada 27-29 octombrie 2016, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (Centrul de Studii Biblico Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum“, Departamentul de Cercetare Interdisciplinar - Domeniul Socio-Uman), în colaborare cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România şi cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, organizează cea de-a VI-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană“.

Manifestarea ştiinţifică va reuni la Academia Română - filiala Iaşi specialişti în studii biblice din mai multe centre universitare din ţară şi din străinătate, care vor dezbate diferite aspecte ale problematicii editării, traducerii, circulaţiei şi receptării textelor sacre în limba română şi în alte limbi, vechi sau moderne. Lucrările prezentate în cadrul simpozionului se încadrează în următoarele domenii tematice: problematica filologică, problematica traductologică, hermeneutică biblică şi istoria receptării textelor sacre.

În acest an, în cadrul simpozionului va avea loc o masă rotundă cu tema „Finalizarea unui proiect. Prima traducere în limba română a Septuagintei (secolul al XVII-lea), operă a lui Nicolae Spătarul Milescu (Ms. 45, B.A.R. Cluj). Ediţie filologică realizată în cadrul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, cu sprijinul Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din România (CNCS)“. „Manuscrisul românesc nr. 45“ de la Biblioteca filialei din Cluj a Academiei Române conţine prima traducere integrală în limba română (cu caractere chirilice) a Vechiului Testament, în versiunea Septuagintei. Traducerea a fost făcută de cărturarul moldovean Nicolae Spătarul Milescu, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, având ca sursă principală Biblia în limba greacă publicată la Frankfurt, în 1597. O primă revizie a acestei traduceri a fost efectuată în Moldova, de către (probabil) Mitropolitul Dosoftei al Moldovei. Textul a fost copiat apoi (Ms. 45) de un copist muntean pentru Mitropolitul Teodosie Veştemeanul al Ţării Româneşti. Supusă încă unei revizii din partea unui grup de cărturari munteni, din care făceau parte şi fraţii Şerban şi Radu Greceanu, această versiune a fost tipărită apoi la Bucureşti, în 1688. Publicat iniţial în seria „Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688“ (24 de volume apărute în perioada 1988-2015), alături de alte două versiuni ale Vechiului Testament din secolul al XVII-lea, acest text este publicat acum individual, însoţit de ample studii filologice şi lingvistice. 

Citește despre: