Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârşit slujba Parastasului la mormântul poetului de la cimitirul Bellu din Capitală. Poetul naţional a fost pomenit ieri şi la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, după Sfânta Liturghie.

Comemorare Mihai Eminescu, la Bellu

Potrivit rânduielii bisericeşti, ieri-di­mineaţă, la capela cimitirului Bellu, Sfânta Liturghie a fost să­vârşită de un sobor de preoţi condus de părintele Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoţilor care slujesc în cadrul cimitirelor din Bu­cureşti. După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bu­cureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârşit slujba Parastasului la mormântul lui Mihai Eminescu şi a depus o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucu­reştilor. Ierarhul a rostit şi un cuvânt de în­văţătură adresat persoanelor prezente la acest moment de rugăciune şi re­cu­noştinţă. „Veş­nica pomenire înseamnă pomenirea din generaţie în generaţie şi de o astfel de pomenire au parte cei care L-au iubit pe Dumnezeu, au iubit ţara, au iubit credinţa şi semenii. Biserica îl pomeneşte pe Mihai Eminescu pentru că el a cinstit Biserica, fiind primul care a numit-o «mama spirituală a poporului român». El a căutat cuvintele vieţii veşnice citind Scriptura, după cum ne mărturisesc unele din manuscrisele sale. Pe marginea poemului «Luceafărul» se regăsesc trimiteri la Evanghelia după Ioan, aşa cum pe un Pateric aflat în manuscris în Biblioteca Academiei Române, care a aparţinut Mănăstirii Agafton din ţinutul Botoşanilor, s-au găsit însemnări ale sale din vremea când petrecea multe zile la această mănăstire unde se aflau şi trei dintre mătuşile lui. La aceeaşi mănăstire din ţinutul Botoşanilor, care avea acum o sută şi ceva de ani peste 200 de vieţuitoare, s-a închinoviat şi o verişoară a poetului, schimonahia Xenia, care s-a rugat mult lui Dumnezeu pentru sufletul lui Mihai Eminescu, cunoscând viaţa sa chinuită. De asemenea, alte mănăstiri şi biserici păstrează amintirea trecerii poetului, aşa cum sunt: Putna, Neamţ, Văratec, Schitul Sihla, locuri frumoase care l-au inspirat, locuri unde a simţit o picătură din harul lui Dumnezeu care s-a revărsat peste el”, a spus Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Luceafărul literaturii române, comemorat la Cluj-Napoca

Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat la Cluj-Napoca, luni, 15 iunie 2015, în contextul împlinirii a 126 de ani de la moartea sa. Festivităţile au început la ora 10:30 în faţa Teatrului Naţional, la statuia poetului. Au luat parte la momentul omagial zeci de clujeni, scriitori, dar şi autorităţi locale şi judeţene, informează Radio Renaşterea.

Eminescu, iubitor de ţară şi bun creştin

În cadrul manifestării organizate de Primăria municipiului Cluj-Napoca, reprezentanţii principalelor instituţii publice au depus jerbe şi coroane de flori, iar la final a avut loc un scurt moment poetic.

În debut, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului a rostit o  rugăciune şi a depus, din partea Eparhiei o coroană de flori la bustul poetului. În cadrul cuvântului Ierarhul a subliniat două dintre virtuţile pe care le-a avut marele poet Mihai Eminescu şi anume iubirea faţă de ţară şi neam şi faptul că a fost un bun creştin. Cea din urmă, spune părintele Mitropolit, reiese dintr-un articol de-al său publicat în revista culturală Timpul, în care subliniază importanţa pe care Domnul Hristos o are pentru univers şi pentru întreaga omenire.

Doar cultura îi poate salva pe români 

Preşedintele Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca, Irina Petraş a spus că este nevoie de o reîntoarcere la cultură, pentru că spune ea, doar cultura îi poate salva pe români.  „În perioada interbelică, această idee a salvării prin cultură a făcut ca în foarte scurt timp Clujul să devină un puternic centru cultural. An de an, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale şi pe 15 iunie când se comemorează moartea lui Eminescu, ne întâlnim la statuia sa din faţa Teatrului Naţional, sub acelaşi semn al culturii. Venim cu flori, cântece şi ne bucurăm că îi putem pomeni ca pe nişte aparţinători. Să sperăm că ne gândim cu toţii la Dulcea Românie, cu un patriotism renăscut şi cu o voinţă de a face din nou cultura importantă pentru toţi, că doar Cultura îi poate salva pe români”.

În urmă cu 126 de ani, pe 15 iunie 1889, marele poet Mihai Eminescu s-a stins din viaţă la Bucureşti, la doar 39 de ani. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu. Tot anul acesta, pe 15 ianuarie, s-au împlinit 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

„Lângă teiul nalt şi sfânt”

La 15 iunie 2015, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în incinta Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, din Râmnicu Vâlcea, a avut loc reuniunea cultural-spirituală şi artistică „Lângă teiul nalt şi sfânt”, dedicată împlinirii a 126 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui poet naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889).

În debutul evenimentului, potrivit arhiram.ro, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” a avut loc slujba de pomenire în memoria marelui poet, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie. Răspunsurile la strană au fost date de corul psaltic al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. La slujbă au participat numeroase oficialităţi şi personalităţi culturale din judeţul Vâlcea.

Înaltpreasfinţia Sa Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a rostit un cuvânt omagial, accentuând misiunea generaţiei actuale de a se întoarce spre valorile autentice ale culturii şi spiritualităţii neamului românesc. „Iubindu-l pe Eminescu fără a-i citi opera, fără a încerca să-i înţelegi scriitura, este totuna cu a nu-l cinsti. (...) Misiunea noastră a celor de astăzi este aceea de a-l face tot mai cunoscut pe Eminescu, de a face generaţia actuală să se întoarcă la valorile adevărate ale culturii româneşti, care au ţinut şi crescut neamul acesta”, a precizat Înaltpreasfinţia Sa.

După slujba de pomenire, toţi cei prezenţi au mers în locul special amenajat pe platoul din incinta Centrului Eparhial, unde, în urmă cu un an, tot la iniţiativa Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, în cinstea poetului nepereche Mihai Eminescu, a fost plantat un tei. Aici s-a desfăşurat reuniunea cultural-spirituală şi artistică „Lângă teiul nalt şi sfânt”, organizată de Arhiepiscopia Râmnicului şi Forumul Cultural al Râmnicului.

Moderatorul reuniunii a fost conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, preşedintele executiv al Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. În calitate de organizator, prof. univ. dr. Alexandru Popescu Mihăeşti, preşedintele executiv al Forumului Cultural, a deschis seria de cuvinte omagiale. A urmat apoi prof. dr. Ion Soare, care a prezentat prima ediţie râmniceană din operele lui Mihai Eminescu, „Mihai Eminescu. Scrieri esenţiale”.

În continuare, momentul artistic Ofranda poeţilor vâlceni a încântat sufletele celor prezenţi, mai mulţi poeţi vâlceni rostind texte şi poezii din opera lui Mihai Eminescu. Au rostit versuri mai mulţi membri ai Uniunii Scriitorilor: George Achim, Ilie Gorjan, Ioan St. Lazăr, Doru Moţoc, Elisabeta Novac, Ilorian Păunoiu, Felix Sima şi George Voica. Au dat viaţă unor texte eminesciene şi actorii Lidia Stratulat şi Cristian Alexandrescu, de la Teatrul de Stat „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. În încheiere, pe acorduri de vioară, oficialităţile locale, personalităţile culturii vâlcene, preoţii şi credincioşi râmniceni prezenţi la eveniment, au ascultat câteva romanţe pe versuri de Mihai Eminescu, în interpretarea lui Gheorghe Cărbunescu.

Iubitor de Biserică şi iubit de Biserică, Mihai Eminescu a fost şi rămâne modelul românului dornic de cunoaştere şi, în acelaşi timp, fidel şi păstrător al identităţii sale.

Comemorarea poetului Mihai Eminescu la Viena

Luni 15 iunie 2015 – la împlinirea a 126 de ani de la trecerea la Domnul a poetului nostru naţional Mihai Eminescu – a avut loc la Viena, în faţa bisericii ortodoxe, un eveniment religios şi cultural, prin care s-a facut un act de pomenire şi reamintire despre marele poet. După Sfânta Liturghie săvârşită în Biserica Sf. Apostol Andrei din Viena, slujba de pomenire a fost oficiată în faţa statuii lui M. Eminescu din faţa bisericii.

După intonarea imnelor naţionale ale Austriei şi României s-a savârşit slujba de pomenire pentru luceafărul poeziei româneşti de către Pr. Paroh Nicolae Dura şi Pr. Emanuel Nuţu.

Coroana de flori a fost depusă la bustul poetului naţional de către d-na Laura Hant, preşedintele Asociaţiei Culturale ”Mihai Eminescu” şi dl. Harald Troch, parlamentar austriac. În cuvântul său, dl. Harald Troch a evidenţiat universalitatea marelui poet român pentru că ”Mihai Eminescu nu mai este doar un poet român, ci un poet european, recunoscut de către toţi cei care trăiesc în Europa”, după cum ne-a transmis pr. Emanuel Nuţu.

La comemorarea poetului naţional au participat circa 250 de români şi invitaţi din Austria.

„Dintre oficialităţile participante amintim pe d-l Andrei Popov, ambasadorul Republicii Moldova la Viena, d-na Irina Cornişteanu, directorul ICR Viena şi d-l Călin Ţânţăreanu, locţiitorul ambasadorului României în capitala Austriei. Evenimentul festiv ne-a dat prilejul să ne apropiem de opera eminesciană, aici în faţa bisericii noastre din Simmeringer Haupststraße, stradă principală care leagă Viena de Răsărit, stradă pe care şi Eminescu a trecut când a venit la studii la Viena. S-a recitat poemul ”Luceafărul” în limba germană, s-au recitat strofe din poezii si în limba română, a fost interpretată muzică creştină pe versuri eminesciene. Formaţia de muzică şi creaţie Generaţia Folk din Craiova, sub îndrumarea d-nei învăţătoare Mădălina Amon, a susţinut un concert, care a încântat publicul cu melodii pe versuri din marea operă a literaturii române. Cristofor Teodorovici Aldea, fiul regretatului şi renumitului cuplu artistic Aldea şi Doina Teodorovici, a interpretat celebrele doine eminesciene, iar la final, artiştii români din Viena, Andreea Chira la nai şi Ruben Doran la pian, împreună cu invitata lor de la Bucureşti, Eliza Manda au emoţionat atmosfera cu compoziţii originale şi din opera muzicală românească. Astfel, s-a continuat minunat această zi închinată Sfinţilor Români prin aducerea aminte a celui care reprezintă atât de bine geniul creator al poporului nostru“, a precizat Pr. Emanuel Nuţu.

În seara de 26.09.2013, în prezenta a sute de romani si prieteni austrieci a fost dezvelit si binecuvântat monumentul eminescian din Viena aşezat în faţa bisericii ortodoxe române, realizat la iniţiativa şi suţinerea familie Laura şi Constantin Hant, sculptat de maestrul Virgilius Moldovanu.