Slujba Parastasului a fost săvârşită atât pentru ierarhul de la a cărui moarte s-au împlinit 51 de ani, cât şi pentru părinţii Preasfinţiei Sale, înmormântaţi la Certieni. La final, s-a evidenţiat personalitatea episcopului de către preotul paroh Ioan Bucur. Arhiereul Eugeniu, cu numele său de mirean Ioan N. Laiu, s-a născut la data de 6 iunie 1894, în satul Certieni, comuna Bârgăoani, judeţul Neamţ. A fost cel mai mare din cei şapte copii ai lui Nicolae şi Maria Laiu, ţărani răzeşi, cu dragoste de neam, de patrie şi de Biserică. În satul natal a urmat şcoala primară, apoi după câţiva ani, în toamna anului 1908,  când avea 14 ani, a intrat ca frate la Mănăstirea Neamţ, unde avea un unchi, pe ieromonahul Pimen Gheorghiu. În anul 1910, pleacă la Mănăstirea Horaiţa, iar apoi urmează cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Andrei“ din Galaţi, între anii 1911-1920. Pe 22 septembrie 1920 este hirotonit diacon de către Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, la Mănăstirea Neamţ. În toamna aceluiaşi an se înscrie la Facultatea de Teologie de la Cernăuţi pe care o termină în anul 1924, când îşi ia şi licenţa. La  9 iulie 1939 a fost hirotonit arhiereu în catedrala din Cernăuţi de către Mitropolitul Visarion Puiu pentru Eparhia Bucovinei cu titulatura de „Suceveanul“. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1940- 1944), Arhiereul Eugeniu a stat mai mult la Bucureşti, unde a îndeplinit mai multe funcţii încredinţate din partea Sfântului Sinod. A fost şi locţiitor de episcop la Constanţa, Buzău şi Craiova. La 1 octombrie 1957, se retrage la Mănăstirea Horaiţa, unde trăieşte încă zece ani. A plecat la Domnul pe 1 aprilie 1967, înmormântarea fiind oficiată de către vrednicul de pomenire Mitropolit Iustin Moisescu.