De sărbătoarea Sfântului Serafim de Sarov, am vizitat școala ortodoxă de ciclu primar și secundar din Buramata, Burundi, în care studiază aproape 300 de elevi. Aici am împărțit caiete, pixuri și dulciuri. La final, copiii au cântat imnul național, precum și imnul Uniunii Est Africane.

Un alt obiectiv a fost parohia „Sfântul Arsenie”, unde paroh este părintele Silvestru, care locuiește cu soția și cei trei copii, alături de încă un preot, într-o casă neracordată la curent și apă. Mi-a arătat școala și o altă clădire care ar putea servi ca centru misionar, dar care nu sunt în funcțiune din cauza stării de degradare.

Am părăsit Burundi pentru a ajunge în orașul Rwamagana din Rwanda. Aici s-au adunat în jur de 100 de copii pentru a participa la tabăra de Bobotează. Părinții copiilor au fost foarte bucuroși, știindu-i în siguranță la Dumnezeiasca Liturghie și la atelierele de colorat, pictură, muzică și lucru manual. În plus, au fost foarte mulțumiți pentru că le-am dat de mâncare! Nu își permit prea des să cumpere carne, lapte sau ouă. M-a marcat cumințenia, seriozitatea și ascultarea lor. Nu am văzut nici urmă de obrăznicie sau îndrăzneală rea,

Nădăjduim ca această tabără să continue și să aducă roade. Cea mai mare parte din costuri a fost acoperită datorită generozității credincioșilor din parohia Talpalari (Iași) care, la îndemnul părintelui Constantin Sturzu, au donat peste 800 de euro și au susținut mai multe ediții ale taberei. De asemenea, au contribuit și alți oameni cu suflet mare din Iași. Credincioșii din biserica studenților (A.S.C.O.R.) din Cluj-Napoca, unde paroh este părintele Ciprian Negreanu, au donat peste 600 de euro.

Tot atunci, am avut bucuria de a-l boteza pe Ioan, băiatul Mariei și a lui Erastus (tatăl este catehumen încă). Am fost emoționat de felul cum se bucură la Dumnezeiasca Liturghie: mai ales înainte, în timpul și după momentul  împărtășirii. Am simțit atunci că acest mod sincer al lor de a se manifesta este primit de Dumnezeu care le dă belșug de har. Există o ortodoxie africană, așa cum există una românească sau grecească. Nu putem separa spiritualitatea, cultura și specificul național. Dacă am impune în mod rigid anumite șabloane, am face mai rău.

Mitropolitul Inochentie de Rwanda și Burundi este și duhovnicul lor. Îmi spunea: „sunt foarte simplu, credincioșii mă iubesc pentru că știu cum să-i iau pe oameni”. Atât părintele mitropolit cât și unii credincioși se trezesc în fiecare noapte la ora 3 pentru a se ruga.

Am organizat 3 sesiuni de training catehetic în Rwamagana, Rwanda: o activitate comună de pregătire a liderilor bisericilor ortodoxe din Rwanda: citeți, diaconi, preoți. Temele au fost: Proscomidia și Dumnezeiasca Liturghie. Alexios Z., din Asociația Ortodoxă Misionară „Route of Agape” din Grecia a catehizat doamnele preotese și a prezentat despre rolul femeii în Biserică și despre monahismul ortodox.

Am înțeles, după aceste sesiuni că preoții africani au o smerenie aparte, surprinzătoare. Ei atât știu: că nu știu nimic! Înainte de a adresa prima întrebare, Pr. Panaghiotis din parohia Rwabutazi s-a ridicat în picioare și mi-a zis: „Noi nu știm nimic, suntem aici ca să învățăm și ne bucurăm de fiecare dată când vine cineva din România sau Grecia să ne învețe”.

În aceste parohii, toți credincioșii știu Crezul (cu excepția copiilor preșcolari). Duminica și în sărbătorile când nu sunt preoți disponibili pentru a sluji Dumnezeiasca Liturghie, ei se adună pentru rugăciune și lecturarea scrierilor sfinte. La final, zeci de catehumeni sunt catehizați în credința ortodoxă.

Cântarea este comună, iar atmosfera este cea din primele secole creștine. Esența lecțiilor catehetice a fost învățătura de bază, precum cea despre sfinți sau semnul sfintei cruci. Au fost și câteva chestiuni practice, precum rostirea cu voce tare a rugăciunilor de la momentul epiclezei, urmat de „Amin”-ul credincioșilor.

M-a impresionat simplitatea și bucuria lor molipsitoare, felul în care ei știu să primească orice li se oferă fără mofturi. Ospitalitatea este aici regulă de bază. La rândul lor, cei care au vizitat România cu ocazia I.T.O., au o impresie foarte bună despre IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și despre poporul român, de care se simt foarte atașați. (Victor Emanuel Sterpu)

***

Donează pentru masa copiilor din Africa!

Asociația „Hristos în Africa” organizează regulat tabere de copii și alte colecte pentru copiii de pe continental african. Costurile necesare pentru organizarea unei tabere pot ajunge la 3000 de euro și includ cheltuielile cu masa, transportul și materialele.

De asemenea, elevii din școlile ortodoxe africane vor primi rechizite oferite de voluntari.

Puteți contribui la misiunea ortodoxă în Africa, donând în contul în lei al „Asociației Hristos în Africa” RO95RNCB0688165956130001 deschis la BCR, sau pe site-ul HristosInAfrica.org.