Atmosfera înălţătoare de sărbătoare a fost dată de soborul impresionant de preoţi şi  diaconi care au slujit, cât și de numărul foarte mare de credincioşi veniţi din tot oraşul ca să participe la slujbă şi să se bucure de cuvântul de învăţătură al ierarhului.  Răspunsurile liturgice au fost date de corul Mănăstirii Sfântul Ioan, iar la momentul cuvenit din Sfânta liturghie, a fost săvârşită şi o hirotonie în preot.

Conform tradiţiei de Florii, toţi închinătorii au dus acasă rămurele de salcie sfinţite.

Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou este ctitoria voievodală a lui Bogdan al III lea şi a fost ridicată între anii 1514- 1522.  Ansamblul monahal cuprinde încă de la început cinci obiective: biserica propriu-zisă, clisiarnița, stăreţia, corpul de chilii şi turnul-clopotniță. Din 1991 este reşedinţa arhiepiscopală a Sucevei şi Rădăuților. În incintă mănăstirii se află păstrate într-o raclă de argint moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care au fost strămutate în 1589 de la Biserica Mirauți, pentru că aceasta devenise neîncăpătoare faţă de mulţimea credincioşilor care veneau să se închine la sfintele odoare.  În 1993, UNESCO include biserica mănăstirii pe lista Patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.