Sfinţirea lăcaşului de cult a avut loc în urma lucrărilor de restaurare desfăşurate în ultimii ani. Parohia românească din Tokyo a fost organizată în urmă cu 12 ani. Patriarhia Română trimitea în 2008, la solicitarea credicioşilor din Japonia, pe clericii Alexandru Nicodim și Cristian Gheorghiu. Actualul paroh este Pr. Daniel Corîu.

Sfințirea bisericii încununează eforturilor desfășurate de comunitate și de consiliul parohial pentru obținerea statutului de instituție juridică religioasă din partea guvernului nipon. Recunoașterea personalitatii juridice s-a făcut în luna august a acestui an.

Ortodoxia în Japonia

Sfântul Nicolae al Japoniei (cu numele de botez Ivan Dimitrievich Kasatkin) a dus Ortodoxia în Japonia în secolul al XIX-lea.

În 1861 el a fost trimis de Biserica Ortodoxă Rusă la Hakodate, Hokkaido, ca preot al capelei consulatului rus.

În afară de câteva călătorii scurte, Sfântul Nicolae a rămas în Japonia chiar şi în timpul războiului ruso-japonez (1904-1905) şi a răspândit Ortodoxia în toată ţara, fiind hirotonit primul episcop al Bisericii Ortodoxe a Japoniei.

Sfântul Nicolae a fondat Catedrala din Tokyo, în districtul Kanda, şi a petrecut peste jumătate de secol acolo; de aici numirea de Nikorai-Do dată de credincioşii Catedralei Învierii Domnului din Tokyo.

Arhim. Anatolie Tihai

Un rol important în misiunea ortodoxă pe pământ nipon a avut arhimandritul român Anatolie Tihai.

Ieromonahul Anatolie a ajuns în Japonia în decembrie 1871, în timp ce activităţile Părintelui Nicolae erau încă concentrate în zona Hakodate, Insula Hokkaidō. A fost paroh al bisericii ortodoxe şi superior al Centrului misionar din Hakodate (1872-1878), profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Japonia (Surugadai Kanda, Tokio), întemeietor al bisericii din Osaka (1878), conducător al Misiunii Ortodoxe Ruse în Japonia (1879-1881), profesor şi director al Şcolii de catiheţi din Osaka (1882-1889).

În 1880, Cuviosul Anatolie a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La sfârşitul anilor 1880, sănătatea sa a început să se înrăutăţească, iar în vara anului 1890 s-a întors în Rusia, unde a trecut la cele veşnice în ziua de 28 noiembrie 1893.

Când a mers în Japonia, Cuviosul Anatolie a găsit doar 50 de creştini ortodocşi, iar când a plecat a lăsat acolo peste 20.000 de ortodocşi. Cuviosul Anatolie Tihai s-a remarcat şi ca poliglot, cunoscând, pe lângă limba română maternă mai multe limbi străine: rusă, greacă, japoneză, bulgară, engleză şi slava bisericească, având noţiuni de franceză, germană şi chineză.

A întreprins mai multe călătorii misionare în întreg cuprinsul Japoniei, una în China (1888) și a lăsat posterității două jurnale. Primul jurnal misionar al Cuviosului Anatolie Tihai a apărut, în ediţie bilingvă româno-niponă, la Editura Episcopiei de Bălţi, în anul 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Antonie.

Sursa: basilica.ro