Gândurile vin în minte de la fire, de la Dumnezeu şi de la diavol. De la fire sunt cele numite: foamea, setea, frigul şi celelalte. De la Dumnezeu sunt gândurile cu grijă de suflet, de luminarea lui, de aducerea omului întreg, curat înaintea lui Dumnezeu, precum şi atenţionările conştiinţei şi altele asemenea. De la diavol sunt plăcerea de a face rău, de a uita de Dumnezeu, precum şi toate pasiunile. O altă caracteristică a lui este că sileşte omul la toate extremele care-i sunt peste putere. Mintea, nu creierul, trebuie să ştie să deosebească ce vine de la Dumnezeu, sau de la fire, sau de la diavol. Cu mintea trecem prin mormânt dincolo, ea nu-i supusă morţii.

(Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca, Tinerii, Familia şi copii născuţi în lanţuri, Editura Credinţa strămoşească, p. 163)