minte

Dumnezeu vrea schimbarea minții noastre

Sporirea și creșterea omului în viața duhovnivească, mai mult decât prin alte fapte, se face prin smerenie, după cum ne învață unul din Sfinții Părinți: „Sporirea omului este smerenia, căci pe cât se pogoară cineva în smerenie, pe atât se înalță în sporire”.

Cum ajungem la rugăciunea neîncetată

În urma numeroaselor lacrimi de pocăință vărsate întru întristarea inimii, rugăciunea îi devine neîncetată.

Cum luptăm cu gândurile din timpul rugăciunii?

Părintele Porfirie spune că aceste gânduri care ne vin în minte în timpul rugăciunii sunt ca niște avioane. Întâi le auzi departe, foarte încet, ca pe un zgomot fără insistență puternică, apoi zgomotul crește, și crește, și crește, și când ajung deasupra capului tău te copleșesc cu vuietul lor și apoi trec mai departe. Dar dacă intri în conversație cu aceste gânduri, ele fac din inima ta aeroport.

Neîncetat strigați către Domnul

Neîncetat strigați, deci, în inimă numele Domnului Iisus ca să înghită inima pe Domnul și Domnul inima și să devină cele două una.
Trebuie să avem mintea aspră și inima blândă.
___   Părintele Nicolae Steinhardt

Inima este cămara întâlnirii cu Dumnezeu

Zicea Părintele Cleopa: „Mintea trebuie să se pogoare în inimă, că inima este cămara minţii. Aceasta-i cămara de care spune Hristos: «Tu, când te rogi, intră în cămara ta şi încuie uşa ta şi roagă-te Tatălui tău întru ascuns şi Tatăl tău, Care vede cele întru ascuns, îţi va răsplăti ţie la arătare»​. Voi credeţi despre cămară, că este cea de lemn, casa? Dacă o luaţi aşa, o luaţi după literă. Or, aici dumnezeieştii Părinţi înţeleg cu totul altfel: «Trei uşi ai de încuiat când te rogi: uşa cea de lemn, pentru oameni; uşa buzelor, pentru cuvinte, ca să nu grăieşti cu nimeni decât cu Dumnezeu; şi uşa inimii, pentru duhuri, ca să te pogori cu mintea în cămara inimii. Că inima este cămara minţii»”.

Sfânta Evanghelia ne aduce în față nădejde mai presus de nădejde

Sfânta Evanghelie pentru noi, dreptmăritorii creștini, este prilej de întâlnire cu Domnul Hristos, este Hristos în mijlocul nostru. Sfânta Evanghelie este considerată ca o icoană cuvântătoare.

Mintea ta la ce comoară este?

Cercetați-vă mintea voastră, fraților, cui sunteți părtași, îngerilor sau demonilor, ai cui templu sau locaș sunteți, ai lui Dumnezeu sau ai diavolului? Inima de care comoară este plină, a harului sau a satanei?

Tot omul își are patima sa, căreia îi face pe plac întru totul

Fiecare să priceapă care este Dalila sa, care îl leagă și îl dă în mâinile răilor vrăjmași, și s-o îndepărteze.

Să ne rugăm Maicii Domnului să curățească mintea noastră întinată

Maica Domnului nu L-a purtat numai în pântece pe Domnul Hristos, ci L-a purtat și în inima ei, și de inima ei nu S-a despărțit niciodată Fiul său, Domnul Hristos.

Pagini