„Hramul cel mare al Moldovei“

Arhiepiscopia Iaşilor

„Hramul cel mare al Moldovei“

Pentru credincioşii din Moldova şi nu numai, praznicul Înălţării Domnului are o însemnătate duhovnicească specială, care este legată de serbarea hramului Mănăstirii Neamţ, vestita ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Şi anul acesta, Mănăstirea Neamţ, îmbrăcată în straie de sărbătoare, a unit ierarhi, preoţi şi credincioşi în rugăciune, în laudă şi în mulţumire aduse lui Dumnezeu şi sfinţilor.

Câteva mii de credincioşi au participat la slujbele Aghezmei, a Sfintei Liturghii şi a Parastasului pentru eroii neamului românesc, oficiate astăți, 24 mai, la hramul Mănăstirii Neamţ, de către Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi trei ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române.

Programul liturgic al hramului Mănăstirii Neamţ a debutat miercuri seară cu slujba Privegherii, care a avut loc pe un podium special amenajat în incinta mănăstirii, lângă biserica „Înălţarea Domnului“. Slujba Privegherii a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a Preasfinţitului Corneliu, Episcopul Huşilor, şi a Preasfinţitului Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. În cuvântul de învăţătură adresat pelerinilor prezenţi la slujba de seară, IPS Pimen a vorbit despre importanţa praznicului Înălţării Domnului  în viaţa creştină, dar şi despre serbarea hramului Mănăstirii Neamţ. „Mare este sărbătoarea de astăzi, când Mântuitorul Hristos S-a Înălţat cu Trupul înviat la Ceruri pentru a sta şi cu firea omenească de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl. De câtă cinste s-a învrednicit firea noastră omenească şi câtă cinste are omul, care este chipul lui Dumnezeu. Acest praznic ne reaminteşte de calea pe care trebuie să o urmăm şi anume smerenia, păstrarea dreptei credinţe şi moartea cu gândul la Înviere şi la viaţa cea veşnică. Calea creştină este plină de necazuri, pe care trebuie însă să le vedem ca pe nişte binecuvântări şi să ne bucurăm, întocmai cum ne învaţă Mântuitorul pe Muntele Fericirilor. Numele de  creştin este cel mai frumos nume, iar viaţa de sfinţenie este cea mai înaltă treaptă a vredniciei omului. Dumnezeu a rânduit numeroase prilejuri pentru a ne bucura de El, numeroase momente deosebite în viaţa Bisericii şi numeroase locuri binecuvântate, locuri printre care se numără şi Mănăstirea Neamţ, care are o încărcătură duhovnicească aparte, prin vieţuirea monahilor de aici şi prin venirea pelerinilor. Aici, la Mănăstirea Neamţ, această vatră a credinţei noastre ortodoxe, putem trăi mai uşor conştiinţa unităţii în credinţă şi în faptele cele bune“, a spus IPS Pimen.

„Am venit cu toţii la Mănăstirea Neamţ, cler şi popor, pentru a ne adăpa sufletele de Dumnezeu“

Credincioşii prezenţi la hramul aşezării monahale nemţene au participat la slujba de sfinţire a apei, săvârşită după tradiţie în faţa agheazmatarului şi sub binecuvântarea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă în procesiune din biserica mare a mănăstirii. Slujba Aghezmei mici a fost săvârşită de Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, şi de Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Preasfinţitul Emilian Lovişteanul a adresat la finalul slujbei de sfinţire a apei un cuvânt de binecuvântare în care a arătat că „sufletul nostru a însetat de Dumnezeu şi de aceea, şi în această dimineaţă de praznic împărătesc, am venit cu toţii la Mănăstirea Neamţ, cler şi popor, pentru a ne adăpa sufletele de Dumnezeu. Însetăm permanent de Dumnezeu şi de aceea Îl căutăm şi dorim să ne întâlnim cu El asemenea femeii samarinence care s-a întâlnit cu Mântuitorul Iisus Hristos la fântâna lui Iacov. Noi, astăzi, dorim să ne întâlnim cu Mântuitorul Iisus Hristos la fântâna Lui, care este Sfânta Biserică. Dumnezeu ne-a lăsat în Sfânta Biserică Sfintele Taine, pentru a ne adăpa permanent din harul lui Dumnezeu şi a ne înălţa sufletele restaurate pentru a şedea de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl.

După ce credincioşii au primit binecuvântarea divină prin stropirea cu agheazmă, soborul de slujitori a mers în procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului către locul special amenajat pentru săvârşirea Sfântei Liturghii.

Într-un cadru solemn, cei patru ierarhi au săvârşit Sfânta Liturghie, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.  Răspunsurile la strană au fost date de corul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ, dirijat de pr. prof. Viorel Laiu,  care, la sfârşitul Sfintei Liturghii, a intonat şi câteva cântece patriotice. În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Teofan l-a hirotonit întru ierodiacon pe monahul Efrem, vieţuitor al Mănăstirii Neamţ.

„Dumnezeu S-a făcut Om pentru ca omul să devină Dumnezeu“

Predica din cadrul slujbei arhiereşti a fost ţinută de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a vorbit despre însemnătatea Înălţării Mântuitorului Hristos din punctul de vedere al restaurării neamului omenesc. „Astăzi, Biserica proclamă Înălţarea la Cer a Mântuitorului Hristos la patruzeci de zile după moartea, îngroparea şi învierea Sa, aşa încât a coborât Dumnezeu pe pământ, dar S-a înălţat la Cer Dumnezeu-Omul Iisus Hristos. Astăzi, Biserica propovăduieşte adevărul că Mântuitorul Hristos, şezând de-a dreapta Tatălui, făgăduieşte lumii trimiterea Mângâietorului Duhului Sfânt peste lume ca să-i înveţe pe oameni cuvântul adevărului şi să-i ajute pe aceştia să se înalţe de pe pământ la Cer. Acesta este adevărul pe care Biserica, în praznicul de astăzi, îl propovăduieşte lumii, faptul că omul a fost creat de Dumnezeu să şadă în împărăţia cerurilor şi că omul este chemat să fie după har ceea ce Dumnezeu este după firea Sa dumnezeiască. Dumnezeu S-a făcut Om pentru ca omul să devină Dumnezeu, după cum mărturiseşte neîntrecutul apărător al dreptei credinţe, marele ierarh Sfântul Atanasie cel Mare. Tot astăzi Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască mănăstiri puternice în adevăr şi har, unde călugării şi călugăriţele să fie oameni ai rugăciunii pentru ei înşişi şi pentru lume şi, de asemenea, Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască parohii binecuvântate în care preoţii să săvârşească dumnezeiasca Liturghie şi unde creştinii să meargă la biserică şi unde să existe familii binecuvântate“, a spus în cuvântul de învăţătură Înalt Preasfinţia Sa.

Spre finalul predicii, IPS Teofan i-a pomenit pe vrednicii înaintaşi, ctitori şi vieţuitori, ai lavrei monahale nemţene: „Astăzi, în ziua în care sărbătorim Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, trebuie să ne aducem aminte de marele Muşat, voievodul Moldovei, ctitorul prim al acestei sfinte mănăstiri, de Măria Sa şi Drept-credinciosul Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul acestei inegalabile mănăstiri, de Sfinţii Brâncoveni, care au pătimit pentru Hristos şi pentru dreapta credinţă, de Sfântul Paisie de la Mănăstirea Neamţ, de Sfântul Ioan Iacob, marele sfânt al veacului trecut şi vieţuitor al acestei sfinte mănăstiri, de Sfântul Simeon de la Muntele Minunat, pe care Biserica îl prăznuieşte astăzi şi ale cărui sfinte moaşte sunt aşezate în biserica voievodală a acestei mănăstiri“.

După cuvântul Înalt Preasfinţitului Teofan, a urmat cuvântul stareţului Mănăstirii Neamţ, arhim. Benedict Sauciuc, care a vorbit despre istoria Mănăstirii Neamţ, despre ctitori, despre sfinţii ocrotitori ai acestei lavre monahale nemţene, mulţumind în final ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor pentru prezenţa şi împreuna rugăciune la „hramul cel mare al Moldovei“.

Sfânta Liturghie a fost urmată de oficierea Parastasului pentru eroii neamului românesc şi pentru ctitorii Mănăstirii Neamţ şi de citirea rugăciunii de dezlegare de către IPS Teofan.

Mănăstirea Neamţ este cea mai veche şi mai însemnată aşezare monahală din Moldova. Cea dintâi biserică din zid a fost înălţată de domnitorul Petru Muşat (1375-1391), pe locul unui vechi schit de lemn. Turnul clopotniţă, străbătut la bază de gangul boldit al intrării, este ridicat de domnitorul Alexandru cel Bun, la începutul sec. al XV-lea, precum şi chiliile şi zidurile de cetate cu turnuri de apărare. Biserica actuală cu hramul „Înălţarea Domnului“ a fost ridicată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare între anii 1485-1497.

Citește despre: