Hramul istoric al Catedralei Mitropolitane din Iaşi a început luni seară prin săvârşirea slujbei de Priveghere de către PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost oferite de psalții Corului „Chivotul” al catedralei.

Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Întâmpinării Domnului a fost oficiată de IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de ierarhi, stareţi de la mănăstirile din eparhie, părinți profesori de la Facultatea de Teologie din Iași şi preoţi slujitori ai Catedralei. Alături de IPS Mitropolit Teofan, ierarhii care au slujit la hramul catedralei ieşene au fost IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Ioachim, Arhiepicopul Romanului și Bacăului, PS Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, PS Părinte Antonie, Episcop de Bălți și PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Sanctus“ al Catedralei Mitropolitane, dirijat de Costel Mirel Nechita, precum şi de psalţii Catedralei.

„Dreptul Simeon este punctul de interferență al celor două testamente”

După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost rostit de IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, care a evidențiat faptul că sărbătoarea Întâmpinării Domnului reprezintă„ cadrul de întâlnire între cele două testamente, cel Nou și cel Vechi” : „Dreptul Simeon este punctul de interferență al celor două testamente. Contemplând profunzimea acestei sărbători și lăsând misterul să vorbească el însuși în inima noastră, vom înțelege că Dumnezeu ne revelează imaginea Bisericii spirituale, în ipostaza ei de Trup Tainic al Mântuitorului. Cu ochi de gând vedem pe Pruncul Iisus, în Care se găsește toată plinătatea dumnezeirii, ca Împărat al slavei intrând solemn în Templul Vechiului Testament, El Care era Templul Noului Testament. El nu avea nevoie să respecte această cutumă a Legii vechi, dar totuși o face, așa cum, mai târziu, pe malul Iordanului, se va duce la Ioan să-i ceară Botezul Pocăinței, deşi nu avea nevoie de iertarea păcatelor. (…) Când este vorba de un eveniment mântuitor, ca cel de astăzi, nu trebuie să rămânem doar la aspectul exterior al acestuia. În prezentarea Pruncului Iisus la Templu trebuie să vedem icoana sau imaginea fiecăruia dintre noi, care ne aducem aminte de intrarea noastră, la patruzeci de zile de la naștere, în Biserica slavei, pentru a primi renașterea prin apă și Duh, Botezul și celelalte taine de inițiere, Mirungerea și Euharistia. Icoana Întâmpinării Domnului întruchipează toate aceste taine mântuitoare”.

„În al doilea rând, icoana Întâmpinării Domnului este simbolul Sfintei Euharistii. În iconografia ortodoxă vedem pe Maica Domnului care oferă pe Pruncul Iisus Dreptului Simeon, care Îl primește cu mâinile întinse. Deci, înțelegem acum că în peștera Bethleemului (numit și Casa Pâinii) a coborât din ceruri ca pe o scară (Maica Vieții noastre, Fecioara Maria) Pâinea Vieții (Hristos), pe care dacă o mănâncă cineva, nu mai moare. Simeon nu trăia decât numai pentru această întâlnire prin care i s-au împlinit așteptările sale. Așadar, putem numi sărbătoarea de astăzi «Întâlnire spre împlinire», deoarece atunci când te împărtășești cu Hristos euharistic te împlinești și te odihnești întru El. După ce L-a simțit pe Dumnezeu în brațele sale și s-a odihnit întru Dânsul, Dreptul Simeon a exprimat, din inspirația Duhului Sfânt, cunoscuta rugăciune «Acum slobozește pe robul tău Stăpâne…»”, a adăugat Arhiepiscopul Romanului și Bacăului în cuvântul de învățătură.

„Mergem la casele noastre cu bucuria că ne-am întâlnit cu Domnul”

La finalul slujbei a adresat un scurt cuvânt credincioșilor prezenți Înaltpreasfințitul Părinte Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei: „Am nădejdea că noi, cei de față, cât și cei asemenea nouă, luăm și vom lua chipul bătrânului Simeon, așteptându-L pe Domnul să vină în viețile noastre. «Împărate Ceresc, vino și te sălășluiește întru noi» - rostim în rugăciune și sperăm să se împlinească. De asemenea, să avem bucuria întâlnirii cu Dumnezeu încă din această viață ca pregustare a întâlnirii noastre finale cu Domnul, care, nădăjduim, ne va spune cuvântul Său - «Veniți, binecuvântații Tatălui Meu și moșteniți Împărăția» - iar noi vom răspunde așijderea cu Dreptul Simeon «Acum slobozește pe robul tău, Stăpâne». Împlinirea scopului viețuirii noastre este întâlnirea cu Domnul. Mergem așadar la casele noastre cu bucuria că ne-am întâlnit cu Domnul, precum altădată bătrânul Simeon în Templul din Ierusalim”.

Ansamblul mitropolitan cu trei hramuri

Pe lângă hramul Întâmpinării Domnului, Ansamblul mitropolitan din Iaşi mai are hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” - ocrotitorul vechii catedrale. Hramul cel mai cunoscut al Catedralei mitropolitane este pe 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. De asemenea, o altă sărbătoare importantă este pe 26 ianuarie, când este cinstit Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, ale cărui sfinte moaște se află în catedrală.

Hramul istoric al Catedrale mitropolitane din Iaşi a fost preluat de la Biserica Stratenia, ce se afla înainte în locul edificiului. Actul de naştere al sfântului locaş este decretul domnitorului Ioan Sandu Sturdza din anul 1826, însă construcţia propriu-zisă se datorează Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Lucrările au început în anul 1833, catedrala fiind construită prin eforturile unor arhitecţi austrieci, ruşi şi români. Pictura în stil occidental a fost realizată de către pictorul bucureştean Gheorghe Tăttarescu. Catedrala a fost sfinţită pe data de 23 aprilie 1887, la slujbă participând şi regele Carol I. Lucrările au fost finalizate sub păstorirea Mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu. În anul 1889, la Catedrala Mitropolitană au fost aduse moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“.