Cu această ocazie, Chiriarhul argeşean şi-a amintit de momentele frumoase pe care le-a petrecut la acestă mănăstire.

Este cunoscut că Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a intrat în monahism la Căldăruşani în decembrie 1971.  După absolvirea studiilor universitare, tânărul Constantin Argatu este hirotonit preot în Transilvania. După şapte ani de slujire în parohiile Tioltiur şi Inău, hotărăşte să intre în monahism, fiind călugărit la Căldăruşani cu numele de Calinic. În acest loc a îndeplinit ascultările de muzeograf şi secretar al mănăstirii în perioada 1972-1974.

Mănăstirea Căldăruşani -  scurt istoric

În marele şi nesfârşitul codru al Vlasiei, la începutul sec. al XVII, Domnitorul Matei Basarab, îndrăgostindu-se de aceste mirifice locuri în anul 1637, ridică lângă un vechi schit de lemn, unul dintre cele mai importante şi mai remarcabile monumente, Mănăstirea Căldăruşani.

Domnitorul ridică trei laturi de chilii plus un zid de apărare în partea de răsărit, mănăstirea fiind prevăzută cu un înalt turn de strajă – Clopotniţa de astăzi, toate acestea fiind înconjurate din trei părţi de lacul Căldăruşani.

În dreapta intrării se află pivniţa (care păstrează bolţile originale), deasupra ei aflându-se vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab care acum adăposteşte Sala Tezaurului (aici fiind expuse cruci, potire, veşminte arhiereşti, broderii, candele, totul de o inestimabilă valoare).

 În anul 1638, într-o sută de zile, biserica din cărămidă şi piatră de râu a fost ridicată, fiind sfinţită la 26 decembrie. Pictura originală a fost refăcută în anii 1778, 1817, 1911, ultima oară de pictorul Belizarie.

Sfânta Mănăstire Căldăruşani s-a remarcat de-a lungul istoriei ca un important centru al renaşterii spiritual-duhovniceşti a Ţării Româneşti. Viaţa monahal-duhovnicească este intens trăită de la ctitorie până în prezent de întreaga obşte, rugăciunea şi munca fiind împletite aici după vechile canoane ale Sfintilor Părinţi şi rânduielile Bisericii de Răsărit. De mănăstirea Căldăruşani a fost legată şi activitatea Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti (1823-1834). Aici se găsesc şi sfintele sale moaşte.

Muzeul Mănăstirii adăposteşte obiecte deosebit de valoaroase: icoane şi tablouri pictate de corifei ai picturii (Evghenie Lazăr, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tătărăscu, Sava Hentia), argintărie, vase sfinte, veşminte arhiereşti, broderii de aur şi argint de un ales simţ artistic şi de o mare fineţe. Toate acestea împreună cu valoroasa bibliotecă ce adăposteşte mii de manuscrise şi cărti bisericeşti în latină, greacă, franceză, italiană şi română, datând din sec. XVII şi până azi, dau mănăstirii o valoare istorică şi spirituală de necontestat. 

(Sursa: basilica.ro)