Credincioşi din întreg Banatul şi-au îndreptat paşii spre mănăstirea ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva pentru a lua parte la slujbele religioase oficiate de obştea condusă de protos. Matei Buliga, stareţul aşezământului şi pentru a se închina la veşmântul Sfintei primit ca binecuvântare din partea Patriarhului României.

Din soborul slujitorilor au făcut parte preoţi şi diaconi de la parohiile şi mănăstirile învecinate  aşezământului monahal din localitatea Dobreşti.

Cuvântul de învăţătură a fost adresat credincioşilor prezenţi la praznic de către Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, care a subliniat modelul de aleasă vieţuire al Sfintei Cuvioase  Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi a întregii ţări.

În finalul Sfintei Liturghii, a fost oficiată slujba de sfinţire a prinoaselor şi panihida mică. Răspunsurile liturgice au fost date de către grupul coral „Theophoros” al Arhiepiscopiei Timişoarei, condus de diac.dr. Ion- Alexandru Ardereanu. La sărbătoarea hramului au participat numeroşi credincioşi, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Mănăstirii Dobreşti

Mănăstirea Dobreşti a luat fiinţă în 9 iulie 2003 la iniţiativa patriarhului României (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din Dobreşti. În semn de evlavie şi preţuire faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva şi aducerea aminte de locurile natale, Părintele Patriarh Daniel a oferit în dar, odată cu înfiinţarea Mănăstirii Dobreşti, veşmântul care a acoperit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi. Acesta este aşezat în biserica satului, într-o raclă din lemn de stejar, pe care este sculptat chipul Sfintei Cuvioase Parascheva încadrat de motive florale. Locul pe care se construieşte biserica a fost sfinţit la 23 octombrie 2005. Până la 1 iulie 2008 s-au întreprins eforturi pentru finalizarea proiectului şi pentru obţinerea autorizaţiilor necesare începerii construcţiilor. Cu această dată a început efectiv construcţia bisericii. Lucrările de construcţie a mănăstirii continuă şi, în acest moment, biserica mare a aşezământului este în prag de finisare, fiind executate tencuielile interioare şi exterioare, iar corpul de chilii destinat obştii şi pelerinilor este   în curs de edificare.

Arhitectura bisericii Mănăstirii Dobreşti

Conceptul arhitectural al bisericii se sprijină pe partiul cultului creştin ortodox tradiţional din Moldova. Clădirea se structurează pe demisol, parter supraînălţat faţă de nivelul terenului şi cafas. Funcţia de bază a bisericii se dezvoltă la parter pe plan trilobat şi cu toate subfuncţiunile specifice, respectiv altar, diaconicon, proscomidiar, naosul cu absidele laterale, pronaosul, pridvorul închis, pridvorul deschis, o scară care asigură accesul vertical la cafas. Naosul, pronaosul şi un spaţiu dintre ele amintind de tradiţionalele gropniţe sunt comasate în plan, acestea fiind sugerate prin tratarea volumetrică a spaţiului interior al bisericii. Peste naos, se structurează turla care se înalţă până la cupola Pantocratorului. Cafasul se află peste pridvorul închis cu acces din acesta pe o scară anume prevăzută. Arhitectura exterioară se circumscrie proporţiilor şi elementelor caracteristice construcţiilor cu caracter monastic din Moldova. Sistemul de boltire va fi cu arce în semicerc şi bolţi semicilindrice racordate cu cupole sau semicupole sferice. Singurul turn care încoronează edificiul se va structura în sistemul bolţilor moldoveneşti.

(Sursa: mitropolia-banatului.ro)