Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc în prezența reprezentanților mediului academic, ai autorităților locale și ai Bisericii, care au subliniat importanța cercetării biblico-filologice pentru păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural și spiritual românesc.

Lect. dr. pr. Cristian Alexandru Barnea, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași, a transmis cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, adresat participanților la cea de-a XV-a ediție a Simpozionului Internațional „Explorări în tradiția biblică românească și europeană”:

În textul din Sfânta Evanghelie după Luca, capitolul 10, acolo unde se vorbește despre Marta și Maria, Maria era aceea care stătea și asculta cuvântul Domnului, adică îl primea în adâncul ei și îl lăsa să lucreze înlăuntru. Este această așezare a cuvântului înlăuntru un urcuș pe care omul îl are, din perspectivă teologică, alături de Maica Domnului, a cărei icoană este astăzi prăznuită, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, numită «Îndrumătoarea».

Calitatea Maicii Domnului de a îndruma, de a însoți, de a ajuta și pe alții să cuprindă cu mintea ceea ce a cuprins acolo, în Sfânta Sfintelor, și a văzut și a înțeles în această cunoaștere anoetică, despre care vorbește atât de frumos, în pagini întregi, părintele Dumitru Stăniloae.

Sunt onorat să transmit cuvântul de binecuvântare al părintelui Mitropolit Teofan. Cuvântul său de binecuvântare trebuie înțeles ca un cuvânt de îmbrățișare, ca un cuvânt de strângere la piept, ca un cuvânt de rugăciune. Cuvânt de rugăciune pentru dumneavoastră, ca ostenitori și organizatori, și pentru cei care participă și care onorează invitația dumneavoastră, dar și pentru cei care vor citi cândva rezultatele acestor așezări față în față, a unuia cu celălalt, a unei inimi în fața celorlalte inimi și care se vor odihni și ei, la un moment dat, în cuvintele pe care le-ați rostit și pe care le veți rosti dumneavoastră în cadrul acestui simpozion.

Prof. univ. dr. Sorin Tașcu, directorul Institutului de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a evidențiat importanța tradiției biblice românești în formarea culturii și limbii române literare, precum și rolul cercetării interdisciplinare în valorificarea patrimoniului spiritual și cultural:

Trimiterea directă la proiectul de anvergură „Monumenta linguae Dacoromanorum” ne amintește că textul sacru a fost, de-a lungul secolelor, principalul motor al dezvoltării limbii române literare și, de asemenea, un pod de dialog cu marea cultură a Europei. Tradiția biblică românească nu a evoluat izolat, ci a fost permanent ancorată în curentele de traducere, exegeză și tipar europene.

Iar când vorbim despre punți culturale între spațiul românesc și cel european, cred că există un context mai potrivit pentru a celebra, în cadrul unei secțiuni speciale a acestui simpozion, „Centenarul profesorului Paul Miron”. Este primul profesor, așa cum s-a spus, de limbă și literatură română din Germania de Vest, la Universitatea din Freiburg.

Paul Miron a fost el însuși un veritabil monument al diplomației culturale și al filologiei de elită. Domnia sa cred că a înțeles profund faptul că limba română și textul vechi sunt vectori de identitate europeană. Prin urmare, aducerea sa în prim-plan astăzi nu este doar o datorie de onoare, ci și o reconfirmare a valorilor pe care acest simpozion le promovează: rigoarea științifică, dublată de o generoasă deschidere spre universalitate.

Precum spunea și domnul prorector, din perspectiva cercetării interdisciplinare, dialogul propus în aceste zile între filologie, teologie, istorie și hermeneutică ne arată că excelența se naște și acolo unde tradiția întâlnește rigoarea analitică. Nu numai laboratoarele de chimie și fizică pot demonstra că există rigoare. Eu cred că este cazul și în aceste zile și este, dacă vreți, modelul de sinergie academică care transformă o arhivă istorică într-un organism viu, relevant pentru contemporaneitate.

Ediția din acest an a debutat cu o sesiune omagială dedicată Centenarului profesorului Paul Miron (1926–2008), una dintre personalitățile marcante ale filologiei românești și ale exilului academic românesc. Evocările au fost susținute de colaboratori, discipoli și apropiați ai profesorului, veniți din țară și din străinătate, care au prezentat contribuția acestuia la dezvoltarea studiilor filologice și biblice.

Programul inaugural a inclus comunicarea cercetătorului CNSAS Adrian Nicolae Petcu, intitulată „Despre Paul Miron în percepția organelor de represiune comunistă”.

Manifestările inaugurale s-au încheiat în Catedrala Veche „Sfântul Gheorghe” din cadrul Ansamblului Mitropolitan Iași, unde a fost săvârșită slujba Parastasului pentru profesorul Paul Miron, în prezența participanților la simpozion și cu participarea Corului Academic Byzantion.

Lucrările simpozionului continuă până sâmbătă, 11 iulie, prin sesiuni științifice, conferințe plenare, mese rotunde și lansări de carte dedicate cercetării filologice, traducerilor biblice și istoriei receptării textelor sacre.