Vrei să fii părtaş cu Dumnezeu în mintea ta, ca să primeşti simţirea acelei dulceţi, care nu este robită de simţuri? Agonisește-ţi ţie milostenia şi când ea se va afla întru tine, va găti acolo chipul acelei sfinte frumuseţi, cu care tu ai asemănarea. Îndeobşte lucrai milosteniei, care mijloceşte strălucirea slavei în vecie, împărtăşeşte sufletului Dumnezeirea.

(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 30)