- Gheronda, cum e bine să ne gândim la binefacerile lui Dumnezeu? În amănunt, sau în general?

- Dacă poți să te gândești la ele în amănunt este mai bine. Dacă ești atentă să nu uiți să-I mulțumești pentru ceva, vei simți chiar și cea mai mică mângâiere a Bunului Dumnezeu și vei avea  multă recunoștință.

Copilul, când este cu mintea la mama sa, atunci îi simte mângâierile. Dacă însă este preocupat de jucăriile lui, ea îl mângâie, dar el nu simte nimic. Și Dumnezeu ne mângâie mereu.

Omul care se gândește la binefacerile lui Dumnezeu, se cutremură, este mișcat sufletește, inima îi plesnește și-L slavoslovește mereu pe Dumnezeu.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnicești 6  Despre rugăciune,  Editura Evanghelismos, București, 2013, p. 222)