Sfântul Vasile cel Mare scria: „Nu întotdeauna sărăcia este a virtuţii. A virtuţii este sărăcia pe care o îndeplinim din voia noastră pentru scopul evanghelic. Căci sunt mulţi săraci care au dorinţă de câştig. Şi astfel, sărăcia lor nu-i izbăveşte, iar dorinţa lor de câştig îi osândeşte. Astfel, nu orice sărac este de lăudat, ci numai acela care a ales voia lui Dumnezeu, îndepărtând bogăţia cea lumească” (Patrologia Greacă 29, 361 AB).

(Arhimandritul Spiridonos Logothetis, Deprimarea şi tămăduirea ei, Editura Sofia, p. 86)