Inedit: La Alba Iulia a fost lansat un număr special al Revistei teologice „Altarul Reîntregirii”, în contextul „Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul” (2021)

28 Aprilie 2021 11:38 Arhiepiscopia Alba Iuliei

Colegiul de redacție al Revistei Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, „Altarul Reîntregirii”, are bucuria de a aduce la cunoștința cititorilor apariția unui nou număr (1/2021), editat de Mihail K. Qaramah și intitulat „În mâinile Tale îmi voi da duhul meu, Doamne…” (Ps. 30, 5): Aspecte istorico-liturgice și pastorale ale slujbelor pentru cei adormiți.

Prezentul număr reunește contribuțiile științifice ale unor specialiști recunoscuți ai disciplinelor Teologiei Practice, în contextul declarării anului 2021 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul”. Astfel, semnează cu studii, articole și recenzii:

Pr. Petru Pruteanu, „Pomenirile celor adormiți în cadrul Liturghiei Euharistice. Text și context”;

Diac. Nicolae Preda, „Luminânda „Acum m-am odihnit…” – conotații istorico-liturgice”;

Cezar Login, „Pannyhis şi Orthros: formularul liturgic cu «Aliluia» şi pomenirea morţilor în perioada Octoihului”;

Pr. Zaharia Matei, „Aspecte istorico-liturgice, pastorale și muzicale privitoare la Slujba înmormântării mirenilor”;

Mihail K. Qaramah, „Rânduiala înmormântării laicilor în Molitfelnicele slavo-române (sec. XVI-XVII)”;

Pr. Vasile Crețu, „Reflecții catehetice pentru pastorația persoanelor îndoliate”;

Pr. Stelian Ionașcu, „Considerații teologice și estetico-muzicale asupra Recviemului în creația românească”;

Petru Cernat (recenzie), „Vasileios Marinis, Death And the Afterlife in Byzantium. The Fate of the Soul in Theology, Liturgy, and Art, Cambridge University Press, New York, 2017, 202 p.”;

Mihai Răducă (recenzie), „Nicolae Preda, Rânduiala rugăciunii ce se face după ieșirea sufletului din trup, conform Psaltirii de la 1818, Edit. Basilica, București, 2015, 352 p.”.

„...Pentru creștinul a cărui viața nu a fost decât o urmare sau imitare a vieții lui Hristos, aducându-se Lui ca jertfă vie, nici moartea nu poate fi diferită, ci întru asemănarea Jertfei morții Mântuitorului, moartea credinciosului poartă semnul jertfei, al predării ultime și depline voii și purtării-de-grijă a lui Dumnezeu. Astfel, și creștinul își însușește desăvârșit cuvintele psalmistului asumate de Însuși Hristos în clipa morții Sale: «În mâinile Tale, încredințez duhul meu”. Moartea nu poate fi astfel o încetare a existenței, o despărțire și părăsire tragice de cei rămași, ci un paște, o trecere la viața cea nestricăcioasă, la o unire mai învederată cu Dumnezeu, iar prin El, cu Biserica sfinților Săi. Această însemnătate pascală, cândva nucleul slujbei pentru cei adormiți, a ajuns cu timpul să fie umbrită de dezvoltarea complexă și deloc liniară a Riturilor funerare ... Recuperarea ethosului pascal și anastasic al Slujbei de înmormântare, specific creștinismului timpuriu, ar reprezenta un câștig pastoral semnificativ. Mormântul, asemenea colimvitrei Botezului, este loc al morții stării păcătoase, dar și loc al nașterii către noua viață, chiar loc al eliberării de moarte...” [Mihail K. Qaramah, „În mâinile Tale îmi voi da duhul meu, Doamne…” (Ps. 30, 5) – înțelesul pascal al morții (editorial)].

Conținutul noului număr poate fi consultat în regim „open access” pe: http://fto.ro/altarul-reintregirii/arhiva-revistei/nr-1-2021/.

Ultimele din categorie