Întâlnire misionară, la „Biserica din livadă” – Ionășeni
Duminica trecută, la Parohia Ionășeni din comuna botoșăneană Trusești a avut loc întâlnirea misionară preoților din Cercul pastoral „Sfântul Mare Mucenic Mina” – Albești. Activitatea s-a desfășurat în curtea „Bisericii din livadă” – locaș de cult monument istoric ce îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir.
Întâlnirea misionară a preoților a debutat cu săvârșirea Acatistului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, în curtea bisericii vechi de lemn din Ionășeni, monument istoric.
În continuare, corul parohiei Albești, dirijat de pr. Fredolin Drobotă, a intonat un colaj de cântece religioase, iar corul Parohiei Ionășeni, dirijat de doamna preoteasă Ecaterina Crupă, un colaj de cântece patriotice.
Alături de parohul de la Ionășeni - pr. Claudiu George Crupă - la activitate au fost prezenți pr. Ioan Apetri de la Parohia Tudor Vladimirescu – cel care a ținut și cuvântul de învățătură, pr. Fredolin Drobotă de la Parohia Albești, pr. Lucian Coșofreț de la Parohia Buimăceni și pr. Alexandru Hurdubai de la Parohia Mășcăteni.
La final, cei prezenți la întâlnire au participat la o agapă în curtea parohiei, respectându-se măsurile de distanțare sanitară specifice acestei perioade.
Ionășeni – satul cu trei biserici
Satul Ionășeni se află situat într-o pădure din comuna botoșăneană Trusești. Într-o veche livadă boierească se află o biserică de lemn, la care se ajunge de pe o uliță urcând o cărăruie cu pietre pe ambele părți. Unii autori consideră că această biserică de lemn ar fi una dintre cele mai vechi biserici de lemn din România. În biserică se află o veche lespede de piatră cu o inscripție conținând anul 1234, ceea ce arată că aici a existat o biserică din vremuri străvechi.
Conform actului comemorativ din biserica parohială, satul Ionășeni își trage numele de la vornicul Ionaș (Ionașcu) Balș, care nu se știe din ce motive a devenit călugăr. Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, potrivit tradiției, boierul Ionașcu Balș a înființat aici un schit și a construit actuala biserică de lemn într-o livadă. Acest lăcaș de cult a servit de schit pentru călugări până în anul 1756, când noul proprietar al moșiei satului, marele paharnic Constantin Balș, a întemeiat Schitul Cozancea, unde au fost mutați călugării din Ionășeni. Deoarece în jurul schitului se stabiliseră vreo 70 de locuitori, bisericuța de lemn a fostului schit a rămas ca biserică parohială.
În anul 1776, boierul Constantin Balș a ctitorit în cimitirul satului Ionășeni o biserică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, care a devenit biserică parohială a localității. Bisericuța de lemn din livadă a rămas doar cu rolul de capelă pentru nevoile curții boierești, aici slujindu-se doar sporadic. Deoarece și această biserică devenise neîncăpătoare pe măsură ce populația satului creștea, în anul 1925 s-a construit în centrul satului o nouă biserică cu hramul „Sfinții Constantin și Elena”, care a preluat rolul de biserică parohială, iar cea din cimitir a rămas doar pentru prohodirea morților.