De sărbătoarea Bunei Vestiri, Mănăstirea Miclăuşeni, ctitorie a logofătului  Dimitrie Sturdza, își serbează hramul. Slujba Sfintei Liturghii a sărbătorii din acest an a fost una deosebită, fiind săvârşită de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Părinte Teofan, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de monahiile de la Mănăstirea Miclăuşeni, însoţite de maica stareţă stavrofora Mihaela Stroescu.

La finalul slujbei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a adresat câteva cuvinte obștii și credincioșilor prezenți la sărbătoarea hramului: „Sărbătoarea din această zi este cea mai bună veste pe care Dumnezeu ne-a făcut-o vreodată, venind între noi, luând trup din trupul nostru, din trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Buna Vestire este o zi închinată mântuirii neamului omenesc. Lui Dumnezeu se cuvine să-I aducem slavă, cinste și închinăciune, iar noi se cuvine a urma calea postului care a rămas până la slăvita sărbătoare a Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dumnezeu să vă răsplătească fiecăruia osteneala și îndurarea frigului din această zi. Numele lui Dumnezeu să fie binecuvântat, mănăstirea aceasta să fie ocrotită în continuare, ca și până acum, de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, iar noi, cu inima la cer, să mergem mai departe pe cale, trecând peste greutăți și mulțumind lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate. Amin!”.

Satul Miclăuşeni există din secolul al XV-lea. Uricul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de la 5 iunie 1472 arată ca primul proprietar al Miclăuşenilor a fost vornicul Miclăuşeni. Prima biserică a mănăstirii a fost ctitorită în anul 1787 de marele vornic Ioan Sturza. Actuala biserică este zidită de logofătul Dimitrie Sturza în anii 1821-1823. A fost sfinţită la 5 ianuarie 1823 de Mitropolitul Veniamin Costache, împreună cu Episcopul Meletie al Romanului. Tot Dimitrie Sturza a ctitorit şi biserica Bărboi din Iaşi. Devenită mănăstire de maici cu hramul „Sfinţii Arhangheli”, biserica din Miclăuşeni îl are ca duhovnic între 1825 şi 1853 pe arhimandritul Gherasim Catanovici, fost stareţ la Tibucani, jud. Neamţ. La 1841 au fost aduse în biserica moaştele a şase Sfinţi Apostoli. În timpul primului război mondial, la 10 noiembrie 1917, Maria C. Sturza a ridicat bunurile bisericeşti şi le-a dus la palat. Au fost restituite bisericii abia în 1931. Viaţa monahală la Miclăuşeni a durat până la apariţia decretului comunist 410/1959, când mănăstirea a fost desfiinţată. La iniţiativa Arhiepiscopiei laşului mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994, având tot obşte de maici.