Răspunsurile la strană au fost date de monahiile de la Mănăstirea Frumoasa, însoţite de maica stareţă, stavrofora Sofia Bordeianu, iar slujba Sfintei Liturghii a debutat cu citirea rugăciunii arhiereşti de dezlegare. Din soborul slujitor a făcut parte şi părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.

În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei i-a îndemnat pe toți cei prezenți să-l primească în cetatea sufletului pe Dumnezeu cel în Treime lăudat, după cum „pântecele Fecioarei Maria L-a primit pe Mântuitorul Hristos”, după care a vorbit despre importanța vieții monahale și a vieții de familie: „Viața monahală presupune viețuire îngerească. Mănăstirea trebuie să fie cetate cu temelii puternice, în care Dumnezeu să sălășluiască permament. Mănăstirea trebuie să fie înconjurată și cu ziduri puternice, fiindcă nimic nu îi este mai urât diavolului decât viața monahală. Se luptă din răsputeri vrăjmașul să zdruncine mănăstirile, ca să nu mai existe ceată îngerească pe pământ, care să înlocuiască ceata îngerilor care, prin mândrie luciferică, au căzut din Împărăția Cerurilor. Cetate cu temelii puternice este și trebuie să fie și viața de familie, pentru creștinii care viețuiesc în societate. Ispitiri de tot felul atacă și viața de familie, încercând să-i despartă pe soți, să-i despartă pe copii, să nu apară copiii; toate acestea sunt fisuri în zidurile cetății celei binecuvântate a familiei”.

Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” - Frumoasa aparține de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și este situată în partea de sud-vest a orașului Iași. Cu o istorie de peste 400 de ani, cunoscând atât momente de apogeu cât și de cruntă luptă cu vitregiile vremurilor, Mănăstirea Frumoasa a rezistat peste veacuri, impunându-se astăzi atât prin arhitectura maiestuoasă, cât și prin ritmul de viață monahal autentic. Obștea mănăstirii este formată din 10 viețuitoare, ocârmuite de maica stareță stavrofora Sofia Bordeianu. Programul liturgic zilnic cuprinde toate cele 7 laude, cu slujirea Sfinte Liturghii de mai multe ori pe săptămână. Rugăciunea este împletită zilnic cu ascultările în mănăstire, în principal în cele trei ateliere: atelierul de croitorie, atelierul de broderie și atelierul de pictură. În prezent se fac demersuri intense în vederea începerii proiectului de restaurare a întregului așezământ monahal, care a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași încă din anul 2004. Principalele obiective ale ansamblului istoric sunt: Biserica „Sfinții Voievozi” (datează din perioada 1836-1839 și se evidențiază prin somptuozitatea arhitecturală cu influențe ucrainene, cât și printr-o acustică deosebită), Palatul de pe ziduri (datează din perioada 1818-1819, cunoscut și sub numele de Palatul Sturdza, găzduiește și Paraclisul „Sf. M. Mc. Ecaterina” și necesită actualmente ample lucrări de restaurare), Ruinele Palatului pentru femei (numit și „Palatul domnițelor”, datează din secolul al XVIII-lea și este situat la intrarea în mănăstire), Turnul-clopotniță (datează din perioada 1819-1833, domină împrejurimile prin silueta impunătoare și înălțimea de aproape 35 m), Zidul de incintă (datează din perioada 1726-1733, s-a păstrat în întregime și asigură astăzi pentru viețuitorii și vizitatorii mănăstirii o oază de liniște în tumultul orașului), Mausoleul lui Grigore Sturdza (datează din perioada 1833, marchează începutul sculpturii de acest gen în Țara Moldovei).