Ca în fiecare an, Schitul Vovidenia - Neamţ, veche vatră de sihăstrie românească, ctitoria episcopului Ioanichie al Romanului, şi-a serbat hramul, pe 21 noiembrie. Programul liturgic al sărbătorii a început de marți seară prin slujba Privegherii, oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi, la care au participat mulţi pelerini veniţi de aproape sau de departe ca să însoţească pe prunca Maria la cinstita sa intrare în Biserică.

A doua zi, miercuri dimineaţă, au fost citite slujba Acatistului, Ceasurile, după care a fost oficiată dumnezeiasca Liturghie de IPS Părinte Mitropolit Teofan, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de mai mulţi seminariști, studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ şi ai Conservatorului din Iaşi.

Cum se statornicește prezența lui Dumnezeu în sufletul omului

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a subliniat trei aspecte prin care se statornicește prezența lui Dumnezeu în sufletul omului: „Această lucrare lăuntrică a prezenței lui Dumnezeu în sufletul omului poate fi dobândită, spun Sfinții Părinți, în mod special prin trei lucruri. În primul rând, prin Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prin împărtășirea omului cu Trupul și Sângele Domnului Hristos, prin care viața Împărăției Cerurilor își găsește sălaș în viața omului. În al doilea rând, viața de rugăciune a omului, dincolo de prezența sa la Sfânta și Dumenzeiasca Liturghie, prin rugăciunile de dimineață și seară, dar și gândul al Dumnezeu din timpul zilei. Și după Dumnezeiasca Euharistie și după rugăciunea cea de toată vremea, cea de-a treia stare care ajută și care statornicește prezența lui Dumnezeu în noi este starea de jertfă, arătată în smerenie, în pocăință, în iertarea și rugăciunea pentru vrăjmași și în răbdarea necazurilor și suferințelor. Cine a îndeplinit pe deplin această triplă lucrare de prezență a lui Dumnezeu? Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, căci, în primul rând, Întruparea Fiului lui Dumnezeu în Ea înseamnă împărtășirea Ei și a lumii întregi cu Dumnezeu. Apoi, Maica Domnului a avut o viață continuă de rugăciune și Ea este și chipul stării de jertfă trăită la dimensiune maximă”.

În cadrul slujbei arhierești, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei l-a hirotesit întru protosinghel pe părintele Dionisie Dăscălescu, viețuitor al Schitului Vovidenia.

La final, egumenul schitului, părintele arhimandrit Mihail Daniliuc, a rostit un cuvânt de mulțumire: „Bucuria hramului Schitului Vovidenia din acest an a fost întregită și binecuvântată de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, care, ca oarecând Zaharia - arhiereul Vechiului Testament, a primit-o în biserică pe Sfânta Pruncă Maria. Sfânta Fecioară Maria a intrat în Biserică pentru a se pregăti ca Ea însăși să devină biserică sfințită și rai cuvântător al Întrupării lui Hristos - Dumnezeu, pentru noi și pentru a noastră mântuire”. Din partea Schitului Vovidenia, IPS Părinte Teofan a primit un CD cu colinde interpretate de solista Paula Seling și Corul Schitului Vovidenia, un glob de Crăciun pictat cu România Mare și volumul „Unire și simțire românească”, apărut în acest An Centenar, la Editura Doxologia, sub semnătura părintelui Mihail Daniliuc.

GALERIE FOTO de la eveniment: https://doxologia.ro/arhiepiscopia-iasilor/foto-hram-la-schitul-vovidenia-al-manastirii-neamt-ips-mitropolit-teofan

Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț, cu o vechime de peste trei sute de ani, era preferat de scriitorul Mihail Sadoveanu care spunea că „în Neamț, umbli ca într-o lume deosebită, urci treaptă cu treaptă către cer și liniște”. Schitul l-a avut drept ctitor inițial pe unul din episcopii Romanului din secolul al XVIII-lea, Ioanichie. La Schitul „Vovidenia” exista în trecut un număr însemnat de cărţi şi manuscrise. O parte dintre cărţi, cu o vechime de peste 300 de ani, poartă pe ele însemnări făcute de episcopul ctitor Ioanichie şi de monahi cunoscuți. Manuscrisele, unele scrise la „Vovidenia”, altele dăruite acestui aşezământ, au o tematică variată: istorică, filocalică, omiletică, tipiconal - liturgică etc. Toate reflectă preocuparea cărturărească a călugărilor ce vieţuiau atât de aproape de obştea stareţului Paisie de la Neamţ.

Astăzi, la Schitul „Vovidenia” se păstrează câteva icoane vechi, vase şi obiecte de cult lucrate din argint, un număr însemnat de tipărituri ieşite de sub teascurile tiparniţei de la Neamţ care împreună vorbesc despre existenţa unei active vieţi bisericeşti trăită în această comunitate monahală. Biserica mare a schitului din „Poiana liniștii” a fost resfințită anul trecut, în urma unor ample lucrări de renovare.