IPS Teofan: „Când Domnul Hristos îşi găseşte loc în om, înseamnă că se împlineşte taina Împărăţiei cerurilor“
În Duminica a treia din Postul Mare, numită şi a Sfintei Cruci, 11 martie 2018, la Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci“ din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
După citirea Sfintei Evanghelii, Părintele Mitropolit a adresat credincioşilor prezenţi un cuvânt de învăţătură: „Spune Domnul Hristos: «Sunt între voi oameni care nu vor gusta moarte, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere». Noi ştim că omul după moarte merge la Dumnezeu şi moşteneşte Împărăţia cerurilor. Dar dacă acesta este adevărul pentru cei mai mulţi, cum se arată această stare, înainte de moarte, observând oameni care vieţuiesc pe pământ şi reuşesc să vadă şi să trăiască «împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere»? Răspunsul la această întrebare a fost dat de Sfinţii Părinţi, cei de altădată şi din vremea noastră, care au arătat că pentru unii creştini, chiar dacă toţi ne rugăm, se şi împlineşte cuvântul din rugăciunea Tatăl nostru: «Precum în cer aşa şi pe pământ». Cum în cer este împărăţia lui Dumnezeu, noi ne rugăm ca ea să se împlinească încă din lumea aceasta. Sfântul Apostol Pavel vorbeşte despre sine şi despre adevăraţii creştini, spunând: «Nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine». Atunci când Domnul Hristos îşi găseşte loc în om, înseamnă că se împlineşte deja de pe acest pământ taina Împărăţiei cerurilor. Sfântul Serafim de Sarov spunea: «Ţelul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt». Acei dintre creştini care au ajuns atât de adânc, aceştia sunt plini de Duhul Sfânt încă din lumea aceasta. Iar ca să arate acest lucru, Sfântul Serafim de Sarov a fost înconjurat de o lumină, din creştet până în tălpi, lumina de pe Tabor a Domnului Hristos, lumina Duhului Sfânt, lumina Împărăţiei cerurilor.“
La finalul Sfintei Liturghii, obştea monahală a mănăstirii, dar şi credincioşii aflaţi în sfântul locaş au primit binecuvântarea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei.
Scurt istoric al mănăstirii nemţene din comuna Brusturi
Mănăstirea „Sfânta Cruce“ din comuna Brusturi, judeţul Neamţ, mai este denumită şi „Mănăstirea Eroilor“, deoarece este ridicată în memoria miilor de ostaşi căzuţi în pădurile din apropiere. Mănăstirea este situată în inima codrilor, în locul unde, în al Doilea Război Mondial, a avut loc o cumplită ambuscadă în care au murit peste 14.000 de ostaşi români, ruşi şi germani, într-o singură noapte. Pentru a păstra vie jertfa ostaşilor, în curtea Mănăstirii Sfânta Cruce s-a mai construit şi un monument cu două tunuri de o parte şi de cealaltă. Aşezământul monahal din pădurea Brusturi a fost iniţial un schit aflat în subordinea Mănăstirii Bistriţa. În anul 2007 schitul, care avea pe atunci 12 vieţuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire. În ultimii ani, stareţ al aşezării a fost părintele Efrem Ciobanu de la Mănăstirea Cetăţuia, iar din 26 decembrie 2015, stareţ al mănăstirii este părintele ieromonah Siluan Antoci.