Mulțime de credincioși au umplut biserica mănăstirii în această dimineață pentru a participa la slujba de hram, săvârșită de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

În predica rostită după citirea Evangheliei, IPS Teofan a afirmat că omul trebuie să fie asemenea îngerilor lui Dumnezeu:

Suntem chemați să recunoaștem și să mărturisim că adevărata stare a omului este starea de înger al lui Dumnezeu. O mărturisește adânc Sfântul Simeon Noul Teolog, zicând: «Văd pe om ca pe un înger al Domnului, îmbrăcat întreg în haină nematerială». În mod special, în această zi închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și tuturor puterilor cerești, este bine să ne adâncim în adevărul că Dumnezeu așteaptă de la noi să tindem spre a ne îmbrăca în haină de înger. La Sfânta Liturghie vom rosti cuvântul «Noi, care pe heruvimi, cu taină închipuim...», arătând că omul este chemat în timpul Sfintei Liturghii și de-a lungul vieții lui, să aibă chip de heruvim, să aibă minte de serafim, să aibă suflet de înger al lui Dumnezeu, dezbrăcându-se de haina cea materială și tinzând spre cele ale lui Dumnezeu.

Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este prăznuit de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 8 noiembrie. Sfântul Mihail este reprezentat în iconografie în haine de ostaș, având o sabie în mână. El este rânduit de Dumnezeu ca dreptatea Sa să biruiască în istoria mântuirii. Sfântul Gavriil este purtătorul veștii milei dumnezeiești față de oameni. El a vestit Fecioarei Maria că Fiul lui Dumnezeu se va întrupa pentru mântuirea neamului omenesc.

Biserica de la Agapia a fost construită în secolul al XVII-lea

Mănăstirea Agapia, cunoscută și sub denumirea de Agapia din Vale sau Agapia Nouă, a fost ctitorită de hatmanul Gavriil Coci, fratele Domnitorului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, planurile acesteia fiind alcătuite de arhitectul grec arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Sfântul lăcaș a fost târnosit la 12 septembrie 1646 de către Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei, înconjurat de un mare sobor de preoți și călugări, în prezența voievodului Vasile Lupu.

Inițial a fost un așezământ cu obște de călugări. La începutul secolului al XIX-lea, dorind să înființeze un seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, Mitropolitul Veniamin Costachi a dispus ca cele 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Prin hrisovul domnesc din 1803 al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici.

În 1858, stareța de atunci, Maica Tavefta Ursache, l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a repicta pereții interiori ai bisericii principale a mănăstirii. Lucrările au durat trei ani (1858-1861). Cu această ocazie, biserica a fost înzestrată cu mobilier nou, lucrat la Viena și Paris și a fost resfințită la 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu.

Vă invităm să accesați și:

(Video) IPS Teofan: „Adevărata stare a omului este cea de înger al lui Dumnezeu”

(Video) Mănăstirea Agapia în haine de sărbătoare, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil