La Centrul cultural-pastoral „Sfântul Daniil Sihastrul“ din Durău s-a derulat zilele trecute o nouă serie a conferinţelor pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Iaşilor. Acestea au fost prezidate de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi au avut ca temă „Parohia -adunare euharistică şi spital duhovnicesc“. În seria programată în perioada 14-16 iunie au participat familii de preoţi din protopopiatele Botoşani şi Darabani. În cursul dimineţii de luni a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească, apoi a urmat conferinţa propriu-zisă. În debutul întrunirii, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a adresat câteva recomandări preoţilor prezenţi: „Nădăjduiesc că întâlnirea noastră cu acest munte sfânt, cu oştea mănăstirii, cu cele pe care le veţi afla şi cunoaşte, vorbind unii cu alţii, să ne dea forţa necesară să ne deschidem sufletul spre lucruri care ar putea să adauge un plus de consistenţă în lucrarea pe care o desfăşurăm în ogorul Bisericii, dar şi în viaţa noastră proprie. Fac referire aici şi la parohia ca spaţiu de tămăduire; în ce măsură noi, ca preoţi, încercăm să descoperim din ce în ce mai mult izvoare de tămăduire pentru propria noastră viaţă, în aceeaşi măsură le vom putea aplica pe acestea şi în viaţa credincioşilor“.

Vezi aici galerie foto de la eveniment.

În cadrul conferinţei de la Durău, invitatul special  a fost conf. dr. Sebastian Moldovan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, care a susţinut o prelegere celor prezenţi, despre a cărei temă ne-a declarat următoarele: „Tema pe care am tratat-o în cadrul acestor conferinţe de la Durău am intitulat-o «Biserica este iubire». Poate părea un generic foarte simplu, foarte comun, obişnuit, pe care părem a-l înţelege uşor, dar poate părea în acelaşi timp şi foarte pretenţios, deoarece iubirea este sinonimă cu desăvârşirea creştină. Consider că această temă a iubirii trebuie reluată mereu, tocmai pentru că ni se pare foarte cunoscută, tocmai pentru că avem impresia că dacă putem să facem enunţuri de genul «Dumnezeu este iubire» sau «Biserica este iubire», înseamnă că noi şi cunoaştem şi practicăm realitatea acestor definţii. Eu cred că avem motive să ne îndoim că suntem pe calea aceasta despre care Sfântul Apostol Pavel a spus că este mai înaltă decât celelalte, pentru că este suficient să ne uităm în interiorul nostru şi în jurul nostru, pentru a observa că în realitate suntem departe de a trăi după principiile pe care le enunţăm atât de uşor. Pentru a ilustra această problematică, am ales un text din Omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur la Evanghelia după Matei, în care acesta face referire la faptul că, după Cina cea de Taină, Mântuitorul cu ucenicii au mers spre Muntele Măslinilor. Într-un mod neaşteptat poate, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că şi noi se cade ca, după întâlnirea euharistică, să facem acelaşi drum spre Muntele Măslinilor, care de această dată nu este un loc geografic şi un spaţiu fizic, ci adunarea săracilor; în limba greacă, cuvintele milostenie, măslin şi untdelemn au rădăcină comună“.

Discuţiile au continuat ziua următoare, marţi, pe grupe de lucru şi cu o nouă sesiune în plen.