Slujba, la care au participat, ca în fiecare an, şi autorităţi locale şi centrale, a fost săvârşită în faţa Catedralei mitropolitane de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, împreună cu Preafericitul Părinte Hristofor, Arhiepiscop de Praga şi Mitropolit primat al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei, înconjuraţi de un sobor impresionant de ierarhi, preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Patriarhul Bisericii noastre a tâlcuit pericopa evanghelică din Duminica a XXI-a după Rusalii în care Mântuitorul vorbeşte despre Pilda semănătorului. „Sfântul Apostol Pavel spune că lupta noastră nu este luptă cu trupul şi cu sângele, ci cu duhurile cele rele din văzduhuri. Este vorba aici despre o luptă duhovnicească, dincolo de psihicul şi de comportamentul nostru fizic. Această ispită a deturnării omului de la cuvântul lui Dumnezeu îl face neroditor din punct de vedere duhovnicesc. Călcarea în picioare însă a seminţelor de către călători poate însemna şi calea largă a vieţii, obişnuinţa oamenilor cu obiceiurile rele, cu un comportament păcătos şi, astfel, calea cea largă pe care merg oamenii şi calcă în picioare seminţele semănate înseamnă insensibilitatea faţă de valorile sfinte şi sensurile duhovniceşti ale vieţii.

A doua categorie de oameni, spune Mântuitorul Iisus Hristos, este reprezentată de seminţele care cad pe un sol sau pe pământ pietros. Aceştia sunt cei care ascultă cu bucurie cuvântul lui Dumnezeu, dar în vreme de ispită se leapădă, uită cuvântul şi nu-i mai văd eficienţa în viaţă. Credinţa celor asemănaţi cu locul pietros este o credinţă spontană, dar nestatornică. O altă categorie de oameni este aceea a celor pe care Evanghelia îi compară cu seminţele căzute între spini. Au crescut împreună cu spinii, dar s-au sufocat. Mântuitorul spune din ce cauză, în viaţa omului, nu se dezvoltă o rodire a cuvântului lui Dumnezeu, nu se trece de la cuvântul ascultat la cuvântul aplicat, de la cuvântul bun la fapta cea bună. Şi spune că aceştia sunt oamenii care umblă sub povara grijilor vieţii, bogăţiilor vieţii şi plăcerilor vieţii. Foarte adesea, oamenii sunt plini de griji în mod justificat sau nu. În mod exagerat, grija devine o povară, chiar dacă trebuie să ne îngrijim de hrană şi de îmbrăcăminte, însă când grija pentru hrană şi pentru îmbrăcăminte şi o viaţă decentă devine o obsesie, o înrobire, atunci ea înăbuşă în om legătura cu Dumnezeu.

A patra categorie de oameni care reprezintă seminţele căzute pe pământul bun sunt oamenii cu inimă curată şi bună, care fac roditor cuvântul lui Dumnezeu întru răbdare. Aceştia sunt oamenii statornici în credinţă, rugători şi milostivi. Pe aceştia îi fericeşte Mântuitorul Iisus Hristos“, a explicat Preafericirea Sa.

Statornicia sfinţilor

În continuare, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii noastre a subliniat principalele virtuţi ale Sfintei Cuvioase Parascheva: „Oamenii cu inima curată sau curăţită prin pocăinţă sunt în primul rând sfinţii. Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfântul Teofil cel nebun pentru Hristos, ale căror moaşte se află aici, sunt pilde de oameni care au avut inimă curată şi suflet bun. Din tinereţe, Sfânta Parascheva a dorit viaţă duhovnicească. A răspuns chemării lui Dumnezeu şi a făcut roditor în sufletul şi-n viaţa ei cuvântul Evangheliei. De aceea, curăţia sufletului şi a vieţii ei şi bunătatea ei o fac mult milostivă şi mult folositoare.

Vedem că pilda din Evanghelia de astăzi se împlineşte în mod deosebit în oamenii care l-au iubit pe Dumnezeu şi-n vreme de binefacere, şi-n vreme de încercare, şi-n vreme de pace şi persecuţie, şi în sărăcie, şi în bogăţie. Şi când erau sănătoşi, şi când erau bolnavi, sfinţii au rămas statornici.

Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să transforme sufletul nostru, inima noastră în pământul cel bun şi roditor, să ne ajute să ne curăţim conştiinţa, gândirea, simţirea, să fim milostivi! Mai ales astăzi, când există multă suferinţă în lume, multă sărăcie, multe boli, multe încercări, multe ispite, să cerem ajutorul lui Dumnezeu şi ajutorul sfinţilor săi ca să fim seminţe roditoare“, i-a îndemnat pe credincioşi Patriarhul Daniel. 

„Simt că vorbesc aceeaşi limbă cu dumneavoastră“

După toate momentele solemne din cadrul slujbei care a transformat pentru a 371-a oară Iaşiul în inima duhovnicească a Moldovei, numeroşi credincioşi s-au împărtăşit cu trupul şi sângele Mântuitorului Iisus Hristos.

La final a avut loc un schimb de daruri între ierarhii slujitori, iar în cuvintele rostite s-a subliniat bucuria prezenţei la Iaşi, la pelerinajul care strânge sute de mii de bătăi ale inimilor curate într-una singură.

Preafericitul Mitropolit primat Hristofor şi-a exprimat aprecierea faţă de statornicia în credinţă a românilor dând slavă lui Dumnezeu „că suntem ortodocşi în această lume care, de cele mai multe ori, este departe de credinţa în Dumnezeu. Îi admir pe Preafericitul Părinte Daniel şi pe Înalt Preasfinţitul Teofan, dar şi pe dumneavoastră, pentru că ţineţi credinţa Bisericii-mamă. Chiar dacă vorbesc într-o limbă străină, în cehă, simt că vorbesc aceeaşi limbă cu dumneavoastră, pentru că avem aceeaşi credinţă. Fie ca această adunare duhovnicească să fie binecuvântată şi în primul rând prin rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva!“.

Înalt Preasfinţitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil, a precizat că ieri, la Iaşi a simţit „unitatea Ortodoxiei, unde se pierd şi graniţele, se pierd distanţele, cu toţii aflându-ne într-un gând. Indiferent de naţionalitatea noastră, noi, astăzi, toţi ne rugăm împreună Cuvioasei Parascheva şi nu ne trebuie traducători. Moaştele Sfintei Parascheva sunt un izvor de viaţă duhovnicească nu numai pentru poporul credincios român, ci şi pentru mii şi mii de pelerini din  toate colţurile lumii. Eu mă rog sincer să păstrăm şi să întărim această unitate duhovnicească întru Hristos!“.

Peste 400 de biserici din ţară sunt închinate Sfintei Parascheva

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, a spus că nu există o altă cale de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru darurile pe care ni le-a dat, decât prin rugăciunile noastre, prin respectul nostru, prin dragoastea noastră. „Să mulţumim Preafericitului Părinte Patriarh Daniel că a poposit aici între noi, că ne-a bucurat cu rugăciunea şi  cuvântul, că a binecuvântat poporul acesta care l-a aşteptat, cei din Moldova, şi cu siguranţă şi cei veniţi, şi sunteţi mulţi din alte zone ale ţării, dar şi din alte ţări: Basarabia, Serbia, Bulgaria, Ucraina“.

În final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre evlavia credincioşilor faţă de Sfânta de la Iaşi, în cinstea căreia s-au ridicat biserici în toată lumea: „Dumnezeu îşi arată iubirea prin sfinţii Săi. În oraşul Bucureşti se află 18 biserici cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, în toată ţara sunt peste 400 de biserici. Avem biserici, de asemenea, în diaspora românească, dar trebuie să ne gândim că şi în alte ţări, unde moaştele sale au stat sute de ani, sunt multe biserici. Pretutindeni, în zonele pe unde au stat moaştele Sfintei Parascheva, credincioşii au o deosebită evlavie la ea“.

Evlavie s-a simţit în toate zilele trecute la Iaşi, estimându-se că până acum peste 120.000 de pelerini s-au închinat  moaştelor Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Cuvios Teofil cel nebun pentru Hristos, aduse din Ucraina, pentru a marca astfel şi faptul că anul acesta se împlinesc 370 de ani de la desfăşurarea lucrărilor Sinodului de la Iaşi, cel care a definitivat Mărturisirea de credinţă a Sfântului Petru Movilă, mitropolitul Kievului.

Dar din darul bucuriei primite de la sfinţi

Atmosfera duhovnicească de la mitropolie, în ciuda vremii mohorâte, a adus cu siguranţă pacea şi liniştea mult aşteptate peste an de cei care îi sunt recunoscători maicii Cuvioase „mult folositoare“.

„Dacă ai un pic de credinţă, poţi să stai la rând, şi cu mine a făcut Sfânta minuni, e vorba de cancer… Am stat 23 de ore şi mă simt nou-nouţă. Pot să mai stau la un rând“, ne-a spus o credincioasă din Paşcani care nu vrea să numere anii de când vine la Iaşi, căci e de-ajuns că Sfânta şi Bunul Dumnezeu ştiu. „Este o experienţă sufletească, o emoţie specială, pentru care nu numai că-i mulţumesc lui Dumnezeu, dar pentru care consider că am suferit mult prea puţin în viaţă ca s-o merit“, ne-a spus o pelerină care, deşi prezentă pentru prima dată la hramul Catedralei din Iaşi, a simţit lucrarea foarte intens.

Venită de la Râmnicu Sărat pentru al patrulea an, o tânără a stat la rând 22 de ore şi se simte fericită. A reuşit să se roage pentru pace, pentru ea, pentru cei dragi, pentru ţara noastră, mulţumindu-i Cuvioasei pentru tot ce i-a dat.

O credincioasă din Prahova a hotărât să vină la Iaşi, să se închine Sfintei Parascheva pentru a crede mai mult în Dumnezeu. „Cum m-ajută să cred? Să iert. Au mare har moaştele, iar bucuria primită o dai şi altora.“

21 de ore neîntrerupte de stat în picioare, ploaie şi frig nu l-au împiedicat pe un credincios din Oneşti să mărturisească faptul că Sfânta Parascheva i-a dăruit puterea de-a rezista, convins că aceasta vine din credinţă. „Gândurile, sentimentele care mă încearcă sunt copleşitoare şi n-am cuvinte potrivite. Ce îi îndeamnă pe oameni să stea la rând? Pentru unii crucea e nebunie, pentru alţii e puterea duhului lui Hristos!“

21 de ierarhi în sobor

Alături de cei doi Întâistătători, la slujba din ziua hramului Catedralei mitropolitane din Iaşi, au slujit ieri: Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Paisie, Episcop de Gorlice, vicar al Arhiepiscopiei de Przemysl şi Nowy Szacz, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Longhin (Jar), Episcop de Bănceni, vicar al Eparhiei Cernăuţilor, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. (Narcisa Balaban - Ziarul Lumina, Fotografii: Silviu Dascălu) Preluare din Ziarul Lumina