Locul mănăstirii închinate cuvioșilor Paisie Olaru și Cleopa Ilie a fost sfințit de cei doi ierarhi ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
Ziua de 2 decembrie 2022, moment când se împlinesc 24 de ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa Ilie, va rămâne întipărită în sufletele și în inimile celor care au fost prezenți la punerea pietrei de temelie pentru Mănăstirea Vadu Negrilesei, unde a sihăstrit renumitul duhovnic. Ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților au sfințit locul în care va fi ridicat sfântul locaș, în apropiere de chilia în care a sihăstrit părintele Cleopa în anii ’50, fiind astfel cinstită memoria unuia dintre cei mai mari duhovnici pe care i-a odrăslit țara noastră.
Ziua a început cu Utrenia și a continuat cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită în poiana din apropierea bordeiului Părintelui Cleopa de către un sobor de preoți și diaconi condus de arhim. Mihail Bălan, exarh de zonă.
În continuare, cei prezenți, în frunte cu pr. Filaret Ruscan, consilier eparhial al Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină, au plecat în pelerinaj până la chilie, unde a fost oficiat Parastasul în memoria părintelui Cleopa Ilie și a părintelui Paisie Olaru.
Începând cu ora 16:00, ierarhii Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, au așezat piatra de temelie pentru sfântul locaș de cult cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. Din sobor au făcut parte slujitori ai bisericilor și mănăstirilor din împrejurimi, clerici de la Centrul Eparhial, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ, și arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor, precum și pr. Aurel Goraș, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.
La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților locale, reprezentanți ai Direcției Silvice Suceava, precum și numeroși credincioși care au venit cu mare bucurie în mijlocul pădurii, în Munții Stânișoarei, să-i pomenească pe părinții Cleopa și Paisie.
Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu”, dirijat de arhid. Ilie Leonte.
La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oferit binefăcătorilor și susținătorilor implicați în demersurile pentru începerea lucrărilor de construcție a unei mănăstiri la Vadu Negrilesei distincții de vrednicie, semn al prețuirii și recunoștinței pentru meritele deosebite în promovarea și susținerea valorilor creștin-ortodoxe românești.
Ordinul „Crucea Bucovinei” a fost oferit „pentru remarcabila activitate în slujirea Bisericii și Comunității” domnului Sorin Ciobanu, director Direcția Silvică Suceava.
Distincția Ordinul „Mușatinii”, oferită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic pentru strădania în slujirea semenilor, „urmând (astfel) domnilor Moldovei și altor vrednici ctitori de țară și neam”, a fost înmânată domnilor Emanuel-Iuliu Havrici, șef al Ocolului Silvic Stulpicani, Valerian Solovăstru, director tehnic Direcția Silvică Suceava, și Vasile Zamcu, primarul Comunei Stulpicani.
Ordinul „Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” a fost oferit arhimandritului Ștefan Gușă, stareț al viitorului așezământ monahal, domnului Cezar Tulbure, de la Direcția Silvică Suceava, și domnului Vasile Popa, pădurar, întrucât au urmat exemplul oferit de „tânărul înțelepțit de Dumnezeu, care și-a îndeplinit cu devotament slujirea sa și și-a fundamentat credința ortodoxă pe înțelegerea Evangheliei, mărturisind-o curajos semenilor săi prin faptă și cuvânt”.
A urmat cuvântul de învățătură rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, intitulat „Troiță de cuvioși: Paisie, Cleopa și Ioanichie”. Ierarhul a adus în atenție faptul că aceste modelele ale spiritualității ortodoxe sunt vii, demne de urmat, mai cu seamă în zilele noastre.
„Părinții Paisie, Cleopa și Ioanichie au fost trei cuvioși prin excelență, demni, verticali și morali, împăciuitori, plini de bunătate și neispitiți de orgolii deșarte. Misiunea și trăirea lor i-a obligat la un comportament similar Sfinților Părinți, sau chiar, de ce nu, Sfinților Apostoli. Au trăit și experiat viața monahală în autenticitatea ei. Este interesant faptul că asceza nu era pentru ei un deziderat sau o regulă impusă, ci un mod de viață. Făcea parte integrantă din viața lor. Era modul lor de a fi. Cei trei își înțelegeau vocația ca pe o chemare sfântă la a trăi în Hristos. De altfel, toate le puteau doar în Hristos. Exemplele oamenilor sfinți și sfinții deopotrivă le-au însoțit drumul vocațional până la strămutarea lor la cele veșnice. Tăifăsuiau adesea cu Sfinții prin scrierile lor și se întâlneau zilnic cu ei liturgic. De altfel, vorbeau despre ei cu o intimitate plină de sfială ca despre niște prieteni ai lor apropiați. Încercările și ispitele cauzate de Decretul 410/1959, și nu numai, i-au întărit. Dumnezeu i-a ajutat pentru că avea nevoie, mai ales în acele vremuri, de oameni care să își îndeplinească cu conștiinciozitate și sfințenie îndatoririle față de Biserică și neam. În momentele de cumpănă, sfințiile lor au stat jertfă, îndemn și certitudine. Nu au abdicat de la principii. Pentru credincioși, au fost izvor de apă vie. Împărțeau cu dărnicie, ca merinde pentru sufletul fiecăruia, cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lor avea miez și forță. Au fost adevărate trâmbițe ale lui Dumnezeu. Părinții Paisie, Cleopa și Ioanichie au fost daruri duhovnicești pentru viața monahală; au fost pilde nemuritoare de fidelitate față de Dumnezeu și față de voturile monahale, cărora le-au dat sens. (…) Mireasma sfințeniei cuvioșilor Paisie, Cleopa și Ioanichie va izbucni, ca să parafrazez pe un teolog al Bisericii, precum irupe mireasma florilor de tei din copacul ce stă dezgolit de frigul iernii.”
Totodată, Înaltpreasfinția Sa i-a îndemnat pe credincioși să sprijine lucrarea Bisericii, un prim pas fiind contribuirea, după posibilități, la construirea mănăstirii închinate Praznicului Cincizecimii, asigurându-i totodată de pururea pomenire a tuturor ctitorilor și în veșnicie.
La final, primarul Comunei Stulpicani, Vasile Zamcu, le-a mulțumit ierarhilor, preoților slujitori și tuturor cetățenilor prezenți pentru participarea la acest eveniment de o importanță istorică pentru întreaga comunitate.
Mănăstirea Vadu Negrilesei este înființată „din dorința de a marca aceste zile memorabile pentru spiritualitatea poporului român, dar, mai ales, pentru a pregăti cum se cuvine momentul mult așteptat al canonizării acestor cuvioși”, anul acesta împlinindu-se 125 de ani de la nașterea părintelui Paisie Olaru și 110 ani de la nașterea părintelui Cleopa.
Slujba de sfințire a locului Mănăstirii Vadu Negrilesei a fost transmisă LIVE de Sectorul Media și Comunicare, pe paginile oficiale de Facebook și YouTube ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și ale partenerilor media, cu sprijinul nemijlocit oferit de Yulmis Studio Câmpulung Moldovenesc.
Având în vedere anunțul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a începe lucrarea de canonizare a părintelui Cleopa Ilie, în anul 2021 s-a semnat un parteneriat între Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, păstorită de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, și Direcția Silvică Suceava, condusă de domnul director Sorin Ciobanu, prin care au fost începute lucrări de amenajare a chiliei, a locului dimprejur și a drumului de acces spre aceasta. La data de 2 decembrie 2021 au fost sfințite chilia și izvorul Părintelui Cleopa din Munții Stânișoarei.
Pentru a pune în valoare locul în care a sihăstrit părintele Ilie Cleopa, în anul 2015, la inițiativa pădurarului Vasile Popa s-a început restaurarea bordeiului părintelui, iar prin implicarea părintelui paroh Marius Drelciuc, a domnului inginer Cezar Tulbure și a altor credincioși din împrejurimi s-au adăugat troițe și alte lucruri pentru înfrumusețarea chiliei și a locului dimprejur. Totodată, s-au săvârșit și slujbe de pomenire pentru părintele care s-a nevoit în aceste locuri în anii `50 ai secolului al XX-lea.
Părintele Cleopa a viețuit ca pustnic în locuri diferite din zona Moldovei din cauza prigonirii monahismului de către regimul comunist, fiind ajutat de oameni de bună credință. Cea mai mare parte a timpului a petrecut-o părintele Cleopa în adâncul pădurii; cele mai însemnate retrageri sunt cele din anii 1948; 1952-1954; 1959-1964.
Întâlnirea părintelui Cleopa cu oamenii credincioși din Bucovina, dar și cu pădurile primitoare ale Țării de Fagi avea să se întâmple în perioada în care a fost stareț la Mănăstirea Slatina unde, în scurt timp, a reușit să organizeze o viață călugărească pilduitoare.
Înființarea mănăstirii care se va ridica în apropierea locului ostenelilor sihăstrești tainic lucrate de marele rugător și predicator al neamului românesc a fost hotărâtă în cadrul Permanenței Consiliului Eparhial din 18 februarie 2022.
Cei care vor să devină ctitori ai așezământului monahal închinat Pogorârii Sfântului Duh și marilor duhovnici Paisie Olaru și Ilie Cleopa, repere luminoase ale Ortodoxiei românești a secolului al XX-lea, a căror canonizare este rânduită pentru anul 2025, o pot face prin donații în conturile eparhiei, deschise la Banca Comercială Română.
Titular: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
în lei: RO51 RNCB 0234 0370 1091 0014,
în euro: RO78 RNCB 0234 0370 1091 0110,
în dolari: RO30 RNCB 0234 0370 1091 0004.
