Mănăstirea Frumoasa din Iaşi se află în plin proces de modernizare şi reabilitare, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Aşezarea monahală beneficiază de finanţare în cadrul proiectului „Reabilitarea și valorificarea potențialului turistic și cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din municipiul Iași”, derulat în parteneriat cu Primăria Iaşi. Acesta este finanțat de Autoritatea de Management pentru POR și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Programul operaţional regional 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Valoarea proiectului este de 21.001.296,30 lei, inclusiv TVA. Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (cod în lista monumentelor istorice: IS-II-m-A-04006.01) va beneficia, după cum ne-a relatat stavrofora Sofia Bordeianu, stareţa Mănăstirii Frumoasa, de următoarele lucrări:
- tencuieli fațade,
- executare foraje verticale,
- montare tiranți B500C,
- betonare ploturi blocaj la baterii tiranți verticali,
- betonare tiranți verticali,
- reparații structura lemn turle,
- montaj tablă cupru turle.

Reabilitarea la Palatul de pe ziduri (cod în lista monumentelor istorice: IS-II-m-A-04006.02) cuprinde următoarele:
- creare șlituri în zidărie pentru elemente beton armat,
- turnare beton centuri parter,
- armare şi cofrare elemente verticale parter şi etaj,
- turnare beton elemente verticale parter şi etaj,
- cofrare armare planşeu peste etaj,
- turnare beton planşeu peste etaj,
- lucrări de refacere zidării,
- plombe zidării,
- tencuieli interioare şi exterioare,
- lucrări de instalaţii electrice, sanitare şi curenţi slabi.

Tezaur monetar, descoperit pe timpul derulării lucrărilor

Un alt obiectiv din ansamblul Mănăstirii Frumoasa este Palatul pentru femei (cod în lista monumentelor istorice: IS-II-m-A-04006.03) care beneficiază de următoarele lucrări:
- elemente de consolidare verticale şi orizontale,
- lucrări de zidărie piatră şi cărămidă,
- cofrare elemente verticale parter,
- lucrări de instalaţii electrice, sanitare şi curenţi slabi,
- lucrări şarpantă,
- lucrări de instalaţii electrice, sanitare şi curenţi slabi.

La turnul clopotniţă (cod în lista monumentelor istorice: IS-II-m-A-04006.04) se întreprind:
- lucrări de instalaţii electrice şi curenţi slabi,
- lucrări suprastructură,
- tencuieli exterioare,
- refacerea casei scării.

Iar la zidul de incintă (cod în lista monumentelor istorice: IS-II-m-A-04006.05) se desfac rosturi şi se injectează lapte de ciment.

Până la finalul proiectului, ansamblul aşezării monahale va fi consolidat și restaurat, urmând să se realizeze şi alte investiţii conexe. „Obiectivul general al proiectului este conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în vederea stimulării dezvoltării locale și regionale. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: reabilitarea ansamblului Mănăstirii Frumoasa în vederea integrării acestuia în circuitul turistic cultural-istoric și religios din regiunea Nord-Est, promovarea și valorificarea potențialului turistic şi cultural pe durata a şase luni, în vederea integrării acestuia în circuitul turistic cultural-istoric și religios din regiunea Nord-Est și stimulării dezvoltării locale și regionale”, a adăugat stavrofora Sofia Bordeianu. Proiectul a debutat pe 23 septembrie 2017 şi se va finaliza pe data de 22 august 2021, lucrările fiind realizate de SC CONEST SA din Iaşi. Derularea acestuia presupune un efort considerabil din partea tuturor entităţilor implicate. Pe parcurs pot interveni dificultăţi specifice lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice de importanță națională (categoria A). Astfel, în luna august 2018 a fost descoperit, pe șantier, un tezaur monetar de către arheologii Muzeului de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Reabilitarea va duce la mărirea numărului mediu anual de vizitatori la obiectivul restaurat cu minim 10%. De asemenea, va creşte notorietatea ansamblului ca obiectiv important pe harta turismului religios de pelerinaj din regiunea Nord-Est, până la data finalizării. Proiectul va contribui la integrarea Mănăstirii Frumoasa ca obiectiv important în circuitele de turism cultural-istoric din județul Iași și din regiunea Nord-Est.

Biserică în stil neoclasic cu influențe ucrainene

Mănăstirea Frumoasa, atestată în urmă cu peste 430 ani, este rezultatul unui efort de construire început în secolul al XVI-lea și desăvârșit în prima parte a secolului XIX. Are stil neoclasic, curent de arhitectură întâlnit în zona Principatului Moldova la data construirii bisericii, turnului clopotniță și palatului de ziduri. Ansamblul este din acest punct de vedere un unicat, definitivând calificativele acordate pentru imobile monumente istorice. Unicitatea obiectivului de patrimoniu se fundamentează în egală măsură pe rezonanța istorică a acestui așezământ și pe valoarea artistică și arhitecturală a clădirilor din cadrul ansamblului, care i-au conferit numele de ”Frumoasa”. Principalul element de atracție al actualului ansamblu, Biserica "Sfinţii Voievozi", datează din perioada 1836-1839, fiind ctitoria egumenului Ioasaf Voinescu, care a rezidit-o din temelie. Pisania aminteşte, pe lângă Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil, de un al doilea hram: Adormirea Maicii Domnului. Biserica actuală este un monument construit în stil neoclasic cu influențe ucrainene, diferit față de cel al bisericilor moldovenești ridicate în epocă. Astfel, se remarcă interiorul lăcașului care nu este divizat în încăperi diferite, ci doar se creează iluzia existenței naosului și pronaosului prin construirea unui arc imens ce desparte încăperea în două cupole. Clădirea cuprinde o singură navă, flancată de încăperea altarului spre răsărit. Intrarea în biserica este precedată de un frumos portic doric, compus din patru coloane înalte, cele din mijloc fiind legate între ele printr-o arcadă în plin cintru, pe care se sprijină un fronton triunghiular. Stilobatul solid pe care se ridică coloanele ca și friza bogat decorată cu motive ornamentale în formă de frunze de palmier și cornişa cu mutuli se continuă de jur împrejurul clădirii, pe sub streaşină, sporindu-i aspectul monumental. Deasupra bisericii se înalță patru turnuri false construite după modelul turlelor bisericilor ruseşti și dispuse în linie; două mari, care exprimă în exterior cele două cupole ale navei, și două mai mici, aşezate deasupra pridvorului și respectiv deasupra altarului. Monumentul se prezintă ca o îmbinare dintre forme simple, sobre, de factură clasică și forme răsăritene, imprimând bisericii un caracter exotic. Domnitorul Mihail Sturdza a împodobit interiorul bisericii și a ridicat, alături, în anul 1833, un mausoleu de marmură albă pentru a adăposti mormintele membrilor familiei sale, monument care aminteşte de începuturile sculpturii statuare din Moldova.

„Palatul de pe ziduri", din timpul renaşterii italiene

La valoarea istorică și arhitectonică a ansamblului contribuie și un alt edificiu amplasat în apropierea bisericii, numit „Palatul de pe ziduri" cu parter și etaj. Palatul a fost construit între anii 1818-1819, după planurile arhitectului Martin Kubelka, care a realizat și planurile turnului-clopotniță. „Palatul de pe ziduri" prezintă o structură tripartită, iar ca o caracteristică aparte a construcţiei menţionăm faptul că tradiţionalul foişor a devenit aici un peron de acces, iar la etaj, o terasă acoperită. Acest edificiu este o construcţie cu o arhitectură neoclasică cu parter și etaj având intrarea principală în curtea mănăstirii. A fost o construcţie gândită ca un palat din timpul renaşterii italiene. Iniţial, faţada opusă intrării în palat dădea spre grădină și spre lacul amenajat în jurul mănăstirii, pe unde se intra cu barca printr-o intrare cum erau cele pentru caleşti, care astăzi a fost zidită. Astăzi, această faţadă iese din planul zidului mănăstirii spre exterior. După o perioadă destul de tulbure în istoria sa, această ctitorie voievodală și boierească a redevenit mănăstire, în vara anului 2002, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. În prezent, la Mănăstirea Frumoasa viețuiește o obște de maici, condusă de către stavrofora Sofia Bordeianu.