La prima oră a dimineţii, ierarhul a fost întâmpinat de soborul slujitor împreună cu maicile stareţe prezente şi de către Adrian Isepciuc - primarul comunei Pătrăuţi. Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită pe o scenă special amenajată în curtea locaşului de cult. Alături de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul - Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, au slujit părintele Ionel Doru Budeanu - protopop al Protoieriei Suceava 1, părintele arhimandrit Nectarie Clinci - stareţ al Mănăstirii Sihăstria Putnei şi exarh onorific pentru zona protopopiatelor Suceava I, Suceava II și Rădăuți. Au participat la Sfânta Liturghie şi stavrofora Mihaela Cozmei - stareţa Mănăstirii Suceviţa, stavrofora Gabriela Platon - Stareţa Mănăstirii Voroneţ, stavrofora Gabriela Ilioi - stareţa Mănăstirii Marginea şi stavrofora Marina Andreică - stareţa Mănăstirii Teodoreni - Suceava. Răspunsurile liturgice au fost date de corul de maici al Mănăstirii Suceviţa.

Părintele arhimandrit Nectarie Clinci a dat citire actului prin care maica Alexandra Bădrăgan a fost numită ca stareţă a Mănăstirii Pătrăuţi, iar PS Părinte Damaschin a săvârşit hirotesirea noii starețe întru stavroforă.

Noua stareță Alexandra Bădrăgan: „Pornesc la drum cu multă responsabilitate”

Sute de oameni s-au adunat în curtea ctitoriei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt (aflată acum în restaurare) pentru a o întâmpina pe noua stareță a mănăstirii. Noua obște este formată la început din trei călugărițe venite de Mănăstirea Sucevița și vor fi conduse de stareța Alexandra Bădrăgan. Credincioșii își pun speranțe în revenirea locașului la strălucirea de altă dată și își doresc ca Pătrăuții să renască pe harta turistică a mănăstirilor din Bucovina.

Maica stareță Alexandra Bădrăgan, care a slujit 22 de ani la Mănăstirea Sucevița, ne-a declarat: „Pornesc la drum cu multă responsabilitate, este ceva neașteptat pentru mine. Nu pot decât să mă rog la Dumnezeu să mă întărească, să mă lumineze, să pot înțelege eu taina acestei ascultări care mi s-a încredințat, dar pentru biserică, pentru această mănăstire, pentru ctitoria pe care Ștefan cel Mare a lăsat-o urmașilor, este o mare bucurie ca, după mai bine de 200 de ani, să poată fi redeschisă ca mănăstire de maici. Sunt foarte multe de făcut, e un început. Să sperăm că terminăm lucrările care au fost începute de părintele Gabriel (n.r. - Herea) la monument, mă gândesc la acoperiș, apoi pardoseala pe interiorul bisericii care este decopertată și sigur sunt foarte multe de făcut pentru maici... pentru că ea a fost biserică de mir. Mă gândesc la anexe, la tot ce ține de viața de mănăstire. Să fie spre slava lui Dumnezeu și bucuria tuturor celor care vor veni aici”.

Stavrofora Gabriela Platon, stareța Mănăstirii Voroneț, a declarat: „Eu pot să vă spun foarte bine ce înseamnă redeschiderea acestei mănăstiri, pentru că și noi am redeschis Mănăstirea Voroneț, după 206 ani. Este o emoție aparte, un moment istoric în primul rând. În toate scrierile de specialitate este menționat că Pătrăuțiul a fost mănăstire de călugărițe. Cu cât se reînființează mai multe mănăstiri, cu atât se aduce mai multe rugăciune zilnică înaintea lui Dumnezeu. Începuturile sunt grele, dar Dumnezeu rânduiește să vină și oameni care să se alăture obștii nucleu de la început, și cu siguranță o să fie numai de bine tot ce se va petrece aici”.

Atmosfera a fost una de evlavie și liniște sufletească. De speranță. Speranța clericilor și a credincioșilor ca restaurarea să se termine cât mai curând, pentru a putea fi deschisă și biserica.

În ședința Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de miercuri, 31 martie 2021, a fost aprobată reînceperea vieții monahale la Mănăstirea Pătrăuți, mănăstire ctitorită de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare în 1487 și desființată de Imperiul Austriac la începutul secolului al XIX-lea. Propunerea va fi înaintată către Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Reînființarea mănăstirii va aduce, pe lângă argumentele de ordin religios, și un plus important în ceea ce privește exploatarea turistică a bisericii monument UNESCO.

Lăcaşul de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în mare parte datorită preotului Gabriel Herea, care a slujit la Pătrăuţi din toamna anului 2003, și datorită căruia s-au demarat ample lucrări de restaurare a picturii, ce au readus obiectivul, cel mai vechi locaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, la valoarea sa adevărată. Pictura interioară este în mare parte păstrată și sunt fragmente păstrate și din pictura exterioară. (Constantin Agafiţei)