În Protopopiatul Sascut au avut loc duminică, 21 iulie, două evenimente religios-culturale, în prezenţa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul. După săvârşirea Sfintei Liturghii din parohia Podu Turcului 2, Preasfinţia Sa a oferit părintelui Dorin Albu Moise rangul de iconom stavrofor. În după-amiaza zilei de duminică, PS Ioachim Băcăuanul a fost prezent la manifestările prilejuite de serbarea a 585 de ani de la prima atestare a comunei Glăvăneşti. Cu acest prilej, a fost lansată "Monografia comunei Glăvănești", scrisă de prof. dr. Dorinel Ichim și de ing. Popa Constantin. După cum ne-a relatat pr. Constantin Gherasim, inspector în Probleme de tineret şi mass-media al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, PS Ioachim Băcăuanul a vorbit despre satul românesc și valorile sale perene, despre tradițiile noastre ortodoxe, remarcând faptul că la Glăvănești, se păstrează nealterată credința strămoșească, apreciind modul în care autoritățile locale și Biserica conlucrează spre binele comunității. "Am ținut ca, împreună cu sătenii din Glăvănești să marcăm aniversarea celor 585 de ani de atestare documentară a două dintre satele cumunei printr-un popas cultural-religios. Prin aceasta am vrut să ne amintim trecutul glorios al acestor sate, binecuvântate de Dumnezeu, dar și să trezim în conștiința generațiilor care vin după noi dorința de a duce mai departe mesajul satelor, al tradițiilor acestora, al credinței care a revigorat spiritual, duhovnicește, atâtea veacuri, pe moșii și strămoșii lor", a remarcat Preasfinția Sa. Lansarea monografiei a fost urmată de acordarea mai multor distincții de vrednicie personalităților şi autorităţilor din comuna Glăvăneşti. Satele Glăvănești și Frumușelu sunt atestate printr-un document emis în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când Glăvăneștiul se numea Sănătești (după numele moșierului din zonă). Numele Glăvănești a apărut abia din anul 1528. La 24 iulie 1428 se consemna, astfel: "Dania celor trei sate făcută lui Sinata și fraților săi, Toader și Berea: unul pe Zeletin, unde avea el casă, altul pe Frumușel, unde a fost Dragoș, și celălalt pe Tutova, unde era cneaz Ciorsac".