„Măreţia tinereţii: puterea de a gestiona eşecurile vieţii“
Marţi, 4 decembrie 2012, în Aula Magna „Mihai Eminescu“ a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi a debutat seria de conferinţe organizată de Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi (ASCOR) - filiala Iaşi, cu prilejul Postului Crăciunului. Invitatul, Preasfinţitul Ignatie Mureşeanul, Episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, le-a vorbit celor prezenţi despre „Măreţia tinereţii: puterea de a gestiona eşecurile vieţii“.
În deschiderea conferinţei, Preasfinţia Sa a justificat alegerea temei ca fiind esenţială pentru viaţa oricărui tânăr şi având ca bază un text al filosofului Constantin Noica, care, în reflecţiile sale referitoare la parabola fiului risipitor, radiografiind atitudinea pe care a avut-o fiul cel mare din această parabolă, afirmă: „Toţi te învaţă să câştigi, toţi te învaţă să reuşeşti, însă nimeni, absolut nimeni nu te învaţă ce să faci atunci când eşti în eşec“.
Tinerii, prin excelenţă, nu doresc eşecul
În opinia PS Ignatie Mureşeanul, asocierea între tinereţe şi eşec pare aproape ilegitimă fiindcă tinereţea e o vârstă a entuziasmului, în care totul este trăit la capacităţi maximale; tinerii, prin excelenţă, niciodată nu doresc eşecul. Ei vor doar să câştige, iar eşecul, indiferent de ce natură poate să fie acesta, îi prinde nepregătiţi, total descoperiţi, încât nu mai ştiu cum să acţioneze.
„Societatea în care trăim noi este una care ne invită să reuşim cu orice preţ, în orice condiţie, în orice situaţie. De eşti mic, de eşti mare, trebuie să reuşeşti. Şi, din păcate, această mentalitate nocivă se transmite şi în familie. Eu am întâlnit tineri care mi-au spus: mama nu mă primeşte acasă dacă nu am luat nouă şi zece. Reţete de succes găsim pretutindeni, care ar vrea chiar să înveşnicească starea de reuşită, ceea ce este o mare minciună. Dacă noi ne vom hrăni cu asemenea idei şi vom fi de neclintit, cel puţin din punct de vedere mental, conştientizăm dintr-o dată că ne îmbătăm foarte tare şi urcăm pe culmile trufiei. Şi, pe măsură ce suntem mai sus, când viaţa ne dă câte o lecţie, căderea este cumplită şi zdrobirea la fel de serioasă“, a precizat Preasfinţia Sa.
„Cărţile pe tema succesului încearcă să ne transmită undeva, în subconştientul nostru, că într-adevăr noi nu suntem în stare decât numai de reuşită, eşecul n-are ce căuta în viaţa noastră, ceea ce este o mare minciună. Dacă facem o statistică a vieţii noastre, ne dăm seama că tinereţea cumulează cele mai multe eşecuri. Foarte rar întâlnesc oameni care să-mi spună că au dobândit o mare lecţie din eşecul pe care Dumnezeu l-a îngăduit să vină în viaţa lor. Atunci când avem o nereuşită, prima reacţie a sufletului nostru este de revoltă, de totală nemulţumire şi, în acelaşi timp, de neputinţă, nu ştim ce să facem pentru a găsi calea care să ne smulgă din starea respectivă“, a afirmat Preasfinţia Sa.
Ceea ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu
Omul ajunge să aibă eşecuri pentru că Îl scoate din ecuaţie pe Dumnezeu.
Cheia a tot ceea ce înseamnă puterea noastră interioară de a ne gestiona eşecurile este răspunsul dat de Hristos apostolilor: Ceea ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.
„Pot fi situaţii în care Dumnezeu să nu transforme imposibilul în posibil. Dar dacă eu mă rog Lui şi sunt foarte sincer în a-I deşerta toată neputinţa mea, Dumnezeu mă va învăţa şi de ce nu converteşte imposibilul în posibil şi voi primi o înţelegere a ceea ce se întâmplă cu mine, nu voi fi lăsat în ceaţă“, a evidenţiat PS Ignatie Mureşeanul.
Potrivit Preasfinţiei Sale, atunci când omul descoperă că este neputincios, intră într-o stare de revoltă şi simte că nu mai are nici un vis. Mai mult, se instalează într-un blocaj mental şi se droghează cu acel „nu“, „nu se mai poate“, „totul este imposibil“.
În eşec devii extraordinar de sincer cu tine însuţi
„În momentul în care Dumnezeu îngăduie să vină eşecul în viaţa ta, te trezeşti în faţa unei realităţi teribile, dar şi frumoase. De ce? Pentru că îţi descoperi propriile tale limite. În eşec, în suferinţă, în neîmplinire eşti orbitor de autentic, nu-ţi permiţi nici o secundă să te opreşti asupra unor detalii care-ţi complică viaţa. Devii foarte serios, extraordinar de sincer cu tine însuţi, nu te poţi minţi pentru că asişti la o revelaţie a propriei tale persoane, o revelaţie a propriului tău univers. Intri în tine însuţi, aşa este omul în eşec. Îţi descoperi propriile tale limite“, a subliniat Preasfinţia Sa.
PS Ignatie Mureşeanul consideră că Dumnezeu este un mare specialist în a transforma imposibilul în posibil, însă noi nu avem această credinţă şi certitudine în sufletul nostru. Dovada: atunci când ajungem în eşec, ne lamentăm, intrăm într-un tremur sufletesc, într-o stare de deprimare cumplită, ni se pare că totul se termină în punctul respectiv, ba mai mult, „îl luăm şi de guler pe Dumnezeu, întrebându-L: Doamne, unde eşti Tu acum? Şi Dumnezeu, dacă ne-ar vorbi, ne-ar spune: Dar M-ai chemat vreodată să te ajut? Mi-ai spus tu vreodată că eşti limitat, că ai neputinţele tale şi că ai nevoie de ajutor ca să-ţi suplinesc această neputinţă a ta prin harul pe care ţi-l pot da? Nu, noi nu acţionăm în acest fel“, a afirmat Preasfinţia Sa.
Dumnezeu ne fortifică când îngăduie o înfrângere
Sfântul Isaac Sirul, ca un bun psiholog, a scris: „Să nu te încrezi în puterea ta ca să nu fii lăsat în slăbiciunea firii tale. Căci atunci vei cunoaşte slăbiciunea ta din căderea ta. În lucrul în care se laudă omul, în acela îngăduie Dumnezeu să se schimbe ca să se smerească şi să înveţe smerenia“. Smerenia înseamnă convingerea adevărului că tot ceea ce este în noi este de la Domnul. Nimic nu este al nostru, noi suntem nişte gestionari a tot ceea ce Dumnezeu ne-a dăruit. Atunci când avem o înfrângere, El ne fortifică într-un anume fel.
„Adevărul despre reuşite şi nereuşite nu-l găsim în literatura cărţilor despre succes, ci ni-l arată Hristos: să ne recunoaştem neputinţele şi să spunem: Doamne, ceea ce este cu neputinţă la mine, să fie cu putinţă la tine. De nu-I vom vorbi lui Hristos despre neputinţele noastre, noi nu vom putea gestiona corect un eşec şi nu-l vom putea depăşi. Învrednicească-ne Domnul să avem asemenea trăiri în momentele de clătinare a vieţii noastre şi să avem înţelepciunea aceasta de a simţi cu adevărat că e nevoie de rugăciune şi de această spovedanie sinceră în faţa lui Hristos“, a concluzionat PS Ignatie Mureşeanul.
La finalul conferinţei, Preasfinţia Sa i-a colindat pe cei prezenţi cu un frumos colind din Ardeal şi a împărţit binecuvântări.
PS Ignatie Mureşanul este doctor în Patrologie şi Literatură Postpatristică
Născut la Bilbor, judeţul Harghita, PS Ignatie Mureşeanul a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia şi cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Sibiu, fiind bursier al Sfântului Sinod al Greciei. În 2011 a obţinut titlul de doctor în Patrologie şi Literatură Postpatristică.
De-a lungul timpului a fost redactor responsabil al oficiosului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, „Credinţa străbună“, şi reprezentant al asociaţiilor ortodoxe de tineret din România. A predat la catedra de Formare duhovnicească şi la catedra Patrologie şi Literatură Postpatristică, Literatură Postpatristică şi Limba Elină din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia. A semnat articole, recenzii sau intervenţii scrise în: „Dilema Veche“, „Ziarul Lumina“, „Altarul Reîntregirii“. A editat şi coordonat cartea „Paradoxul creştin şi cartea tinereţii“, apărută la Ed. Reîntregirea din Alba Iulia (2008).